Al doilea este un program creat de către Automated Insights care generează ştiri bazate pe rapoarte financiare. National Public Radio (NPR) a vrut să testeze capabilităţile robotului şi l-a pus faţă în faţă cu Scott Horsley, reporter cu experienţă. Wordsmith şi Horsley au primit raportul financiar al companiei Denny’s în acelaşi timp şi fiecare a scris o ştire. Reporterul de la NPR a terminat în 7 minute, iar Wordsmith în doar două. Ambele sunt corecte şi la obiect, dar scriitura programului suferă la capitolul stil. Însă creatorii de la Automated Insights susţin că stilul se poate programa. Astfel Wordsmith şi-ar putea adapta maniera de a scrie în funcţie de cerinţe, studiind mii de exemple.

Dezvoltarea inteligenţei artificiale este un punct de interes şi pentru business, în special pentru marketing. Posibilităţile pe care le-ar aduce IA unei companii sunt nenumarăte. Câteva branduri deja au început să folosească astfel de programe. Un exemplu este BMW, care a implementat un program de inteligenţă artificială în prima maşină electrică produsă. Tehnologia se numeşte iGenius, iar cu ajutorul acesteia clienţii obţin răspunsuri, prin text, la întrebări la care un dealer sau o persoană din customer service ţi-ar răspunde.

„Nu numai că iGenius a reuşit să răspundă la sute de întrebări în acelaşi timp, dar a reuşit să memoreze întrebări anterioare de la diferite persoane, generând răspunsuri inteligente. E foarte important ca inteligenţa artificială să poată da răspunsuri plăcute, normale, astfel încât oamenii să nu simtă că vorbesc cu o maşinărie“, spune Stuart Walker, şeful BMW brand communications pentru Marketing Magazine. Chrissy Totty, directorul departamentului de inovaţie al agenţiei Vizeum, este de părere că oamenii sunt încă precauţi cu inteligenţa artificială, iar dacă un program va părea prea uman, oamenii nu-l vor accepta. „Este bine să fii transparent în legătură cu ce programe dezvolţi şi să nu încerci să-l prefaci într-o fiinţă umană“, concluzionează Totty.

Pe viitor o astfel de inteligenţă artificială ar putea prelua jobul de customer service din mâinile oamenilor, cu condiţia că aceste sisteme să aibă o înţelegere mult mai mare asupra nevoilor clienţilor, este de părere David Caygill, directorul de creaţie al agenţiei media Iris.

Interesant este faptul că deşi existenţa supercomputerelor şi a inteligenţei artificiale se datorează în mare parte cercetării ştinţifice, anumite aspecte, structura unor dintre proiectele actuale au fost inspirate de către creaţiile literare şi cinematografice. Cuvantul „robot“ este o invenţie a autorului ceh Karel Capek, un derivat al substantivului „robota“, în limba cehă însemnând muncă. Cuvântul a fost introdus pentru prima oară în circulaţie în piesa de teatru „RUR“ publicată în anul 1920 şi desemna o maşinărie capabilă sa îndeplinească sarcini de lucru manuale.

În prezent există voci care avertizează că evoluţia inteligenţei artificiale reprezintă un pericol pentru umanitate. Profesorul Stephen Hawking a declarat pentru BBC că dezvoltarea exacerbată şi fără control a  inteligenţei artificiale ar putea însemna sfârşitul rasei umane. Şi la rândul sau inventatorul Elon Musk şi-a exprimat în mai multe rânduri reticenţa în legătură cu inteligenţa artificială. 

Stuart Armstrong, academician la Future of Humanity Institute din cadrul Universităţii din Oxford, nu vede cu ochi buni dezvoltarea inteligenţei artificiale. El a declarat pentru The Telegraph că oamenii nu conduc viitorul pentru că sunt cei mai puternici sau cei mai rapizi de pe planeta, ci pentru că sunt cei mai inteligenţi. Toate acestea se vor schimba când roboţii vor deveni mai inteligenţi decât oamenii şi vor conduce lumea. Armstrong vede un viitor în care computerele vor putea utiliza o putere de procesare atât de mare, de neconceput pentru creierul uman, încât vor crea, într-un final, o reţea globală de comunicare fără o intervenţie umană.

Astfel, teoretic, sistemele de inteligenţă artificială vor putea prelua controlul sistemului de transport, de distribuţie, al pieţelor financiare şi să conducă lumea.

Unii spun că poate ar fi necesare o limitare a inteligenţei artificiale şi poate implementarea unor reguli stricte. Reguli care ar putea suna aşa: „ai grijă ca oamenii să fie în siguranţă şi fericiţi“. Pare a fi o regulă bună, nu? Asta ar putea avea efectul invers decât cel aşteptat, este de părere Armstrong, care susţine că o IA ar putea interpreta greşit această regulă, ar putea fi „tradusă“ prin logica digitală a maşinăriei şi să ajungă la concluzia că oamenii ar trebui închişi în sicrie de betoane conectaţi la perfuzii cu morfină, astfel fiind fericiţi şi în siguranţă. Deşi ar putea părea o acţiune extremă, Stuart Armstrong consideră că limbajul uman are o nuanţă care nu poate fi percepută de un program şi că ar trebui creat în primul rând o „safe AI“ cu reguli, instrucţiuni clare şi circumstanţe bine definite. 

Oare viitorul este rezervat roboţilor care vor să conducă lumea sau inteligenţa artificială va exista doar în folosul omenirii? În momentul de faţă putem doar să ne avântăm în speculaţii. Cert este că trăim vremuri interesante în care evoluţia tehnologiei este fascinant de urmărit.