La fiecare sfarsit de an, cand bugetul de cheltuieli pentru anul urmator este finalizat, enciclopedia face apel catre utilizatori pentru a strange suma de care are nevoie. In 2010, a durat numai o luna si jumatate pentru a ajunge la 16 milioane de dolari (12,3 de milioane de euro), "cea mai mare suma adunata vreodata", dupa spusele lui Wales, de doua ori mai mult decat in anul precedent, intr-un interval de timp comparabil, restul cheltuielilor urmand sa fie acoperite din rezervele de 13 milioane de dolari (putin peste 10 milioane de euro) pe care compania le detine in prezent. Iar cei care doneaza nu sunt deloc putini. Dintre participantii la sondajul derulat pe OneNewsPage.com, 6% au contribuit financiar la dezvoltarea enciclopediei. In total, jumatate de milion de oameni din 140 de tari au donat in medie 22 de dolari (putin peste 17 euro), in timp ce in 2009, numarul acestora a fost de 240.000.

De ce fac insa acest lucru? Pe de-o parte, pentru a feri enciclopedia de reclamele care altfel ar trebui sa compenseze necesitatile financiare. Pe de alta parte insa, armata de voluntari compune practic o adevarata comunitate online, iar cei care se implica in proiect au deja un sentiment de apartenenta si dedica foarte mult timp acestei activitati. Un model care probabil nu ar putea fi aplicat in multe alte idei de afaceri si despre care multi se intreaba daca va putea fi mentinut inclusiv in ceea ce priveste Wikipedia, mai ales ca n-ar fi singura enciclopedie care a incercat, dar cel putin pana acum este singura care a reusit. Everything2 permitea de asemenea utilizatorilor sa trimita articole, dar nimeni altcineva nu le putea corecta sau imbunatati daca era cazul, iar exemple similare au fost destule. Dar spre deosebire de aceste incercari, Wikipedia a reusit prin faptul ca a pastrat ideea de enciclopedie pe care alte proiecte au pierdut-o si le-a dat mana libera si implicit responsabilitate utilizatorilor asupra informatiilor publicate, crede Benjamin Mako Hill, cercetator la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

In alte domenii, modelul Wikipedia a fost preluat partial si adaptat asa incat sa genereze si venituri. Servicii precum TripAdvisor sau Yelp sunt cele mai bune exemple de afaceri bazate pe contributia utilizatorilor care, prin opiniile lor despre calatorii sau produse au generat continut mult mai relevant pentru alti consumatori decat ar fi putut o echipa de profesionisti prin recenziile lor. Enciclopedia ar avea, asadar, premisele unui business foarte profitabil, mai ales ca in fiecare luna este folosita de 400 de milioane de utilizatori din toata lumea, care acceseaza intre 10 si 15 miliarde de pagini. Orice companie interesata sa se promoveze sau agentie de media ar fi interesata de cifre. Totusi, compania nu pare sa se grabeasca sa monetizeze enciclopedia prin reclame. "Wikipedia a fost menita ca un proiect cultural special. Nu m-am gandit nicio clipa ca ar putea ajunge atat de mare. Practic, nu exista limite", argumenteaza Jimmy Wales, plan care nu se aplica insa si pentru Wikia, o alta companie in care este implicat unde utilizatorii isi pot crea pagini proprii cu diverse informatii, veniturile provenind aici tocmai din reclame. In fond, daca Wikipedia a reusit sa supravietuiasca ultimilor doi ani de recesiune economica fara sa recurga la publicitate, probabil nu va avea nevoie niciodata de a asemenea sursa de venit.