LA ORA ACTUALĂ ÎN CENTRUL INTEL DIN NORDUL BUCUREŞTIULUI LUCREAZĂ O SUTĂ DE INGINERI, însă obiectivul este de a ajunge la 180, fără a avea un termen fixat pentru atingerea acestui nivel: "E important să-i atragem pe cei mai buni, dar ştim că încă există un curent de emigrare. Încă lumea are mirajul de a pleca, dar pentru cei care aleg să rămână există oportunităţi". Două treimi din activitatea centrului de la Bucureşti se axează pe tehnologia open source, iar restul echipelor lucrează pentru analiza performanţelor platformelor şi pentru instrumente ale dezvoltatorilor. Cei din open source se ocupă de integrarea mai multor sisteme de operare - o completare a investiţiei făcute de Intel la nivel mondial - pentru ca utilizatorul să poată alege dintr-o gamă variată de sisteme de operare. Proiectele lucrate la Bucureşti răspund unor nevoi ale centrelor Intel din SUA, China, Rusia, dar şi unor nevoi din pieţe - telefoane mobile sau tablete.

Apele noi în care se scaldă Intel au apărut pe fondul nevoii de a deveni mai competitivă şi, potrivit managerului, se urmăreşte schimbarea abordării faţă de client, de la cipuri la experienţa oferită şi, deci, proiectarea softului şi apoi a hardului care îl susţine. În momentul de faţă există peste 13.000 de ingineri în cadrul Intel, responsabili de dezvoltarea diviziei software. "Asistăm la o diversificare a dispozitivelor pe care le folosim, deci nu cred că inovaţia tehnologică a stagnat, ci se canalizează în zona mobilităţii şi a cloud-ului şi e important să ţinem pasul cu acest trend", explică Monica Ene-Pietroşanu. Spune că e mai motivată de faptul că inovarea tehnologică nu se ghidează după profit, însă admite că există o presiune "destul de mare" legată de livrarea la timp a proiectelor cerute de la centru. "Echipele deja au demonstrat că pot livra la timp proiecte de calitate, iar reputaţia noastră în Intel este foarte bună. Însă timp de patru-cinci ani eşti privit ca un centru nou". Cam tot atât timp are şi centrul Intel din România să demonstreze că pariul de la Bucureşti a fost unul câştigător. Exemplul este important pentru ca şi alţi competitori să pună ţara noastră pe harta cercetării şi dezvoltării: "E foarte important să decidem care e contribuţia majoră pe care România o va avea în Intel, cea prin care vom deveni extrem de relevanţi, de neînlocuit, aş putea spune". Bazinul de recrutare de care vorbea anterior managerul este destul de consistent, de câteva mii de absolvenţi, la care se adaugă şi seniorii ce ar putea reveni din străinătate atraşi de salariile competitive oferite de investitorii în cercetare şi tehnologie.