Ce înseamnă, în cele din urmă, automatizarea casei? Ce poate face utilizatorul prin simpla atingere a unui ecran de telefon? În primul rând, optimizarea sistemului de iluminat. O posibilitatea este crearea unor scenarii de lumină. Utilizatorul poate stabili anumite reguli pentru atunci când vine acasă, spre exemplu, sau un program care să stingă toate luminile atunci când pleacă de acasă. Un alt scenariu este cel numit simularea de prezenţă, care porneşte un anumit lanţ de evenimente precum aprinderea unor lumini sau a unor dispozitive. Simularea de prezenţă este utilă atunci când proprietarul lipseşte, pentru că dă impresia că există persoane în casă.

“Se pot lega şi încălzirea sau răcirea la sistem, se poate controla încălzirea din calorifere, cea din pardoseală, orice tip. Apoi le pot coordona, cât la sută să intre cea prin pardoseală şi cât la sută cea prin calorifere”, arată Calangea. “Sistemul conţine şi o staţie meteo, care oferă informaţii precum temperatură, viteza vântului, cantitatea de precipitaţii. Este foarte utilă pentru că dezvoltă scenarii în funcţie de condiţiile exterioare: ridică sau coboară jaluzelele în funcţie de soare, ridică jaluzelele exterioare atunci când vântul bate cu viteză mare şi aşa mai departe. Un alt exemplu: dacă am nevoie de udat grădina, pot stabili în funcţie de tipul de plante, după cantitatea de apă sau luminozitatea necesară, un program care să activeze sistemul de irigaţie.”

Care este însă limita până la care poate ajunge acest sistem inteligent? “E greu de spus ce nu s-ar putea lega la sistemul de automatizare a casei. Spre exemplu, GIRA a prezentat anul trecut o soluţie de control a duşului. Se pot automatiza maşina de spălat, maşina de făcut cafea, orice doreşte clientul, cu condiţia ca acestea să suporte integrarea dispozitivelor”, a mai spus Calangea.

Indiferent dacă vorbim despre tehnologia prezentă la noi sau în străinătate, Doru Calangea consideră că automatizarea, deşi extrem de utilă, nu poate înlocui în totalitate anumite secvenţe ale sistemelor convenţionale. “În primul rând, ne aflăm în stadiul în care se integrează toată aparatura disponibilă într-o casă. Din punctul meu de vedere, scopul unei case inteligente este de a avea toate informaţiile, în timp real, disponibile pe un dispozitiv mobil, fie că este un telefon sau o tabletă. Companiile ar putea renunţa cu totul la întrerupătoare şi orice fel de butoane, dar nu ştiu cât de indicat ar fi. Să spunem că eu nu mai am întrerupătoare în casă şi controlez totul de pe mobil; dacă am uitat telefonul acasă, ce fac? Vin într-o casă şi nu am niciun buton de acţionare. Pe de altă parte, dacă automatizarea casei se rezumă la întrerupătoare inteligente, pasul făcut faţă de sistemul convenţional nu este foarte mare. Mai apar nişte economii de energie, dar diferenţa nu este foarte mare.”

“Valoarea proiectelor diferă în funcţie de dimensiunea lor, cel mai proiect a fost automatizarea unui proiect de două camere. Cea mai mare casă a fost de aproximativ 2.000 de metri pătraţi, iar preţul se calculează în funcţie de componente. Costul poate pleca de la o sumă mică, dacă se doreşte pur şi simplu schimbarea întrerupătoarelor cu butoane inteligente, dar fără aplicaţii sau orice altceva”, explică Calangea. “Costul pentru un apartament de trei camere poate fi undeva între 6.000 şi 10.000 de euro, în funcţie de complexitatea lucrării. La blocuri noi, spre exemplu, este mai rentabil, pentru că se foloseşte o singură unitate centrală şi preţul poate scădea şi la 1.000 de euro pe apartament. “

Cât despre piaţa sistemelor de case inteligente, Doru Calangea consideră că sunt prea puţine date pentru ca valoarea acesteia să poată fi calculată: “E greu de spus care e valoarea pieţei în România, pentru că mulţi dintre cei care vând astfel de sisteme vând şi alte produse în paralel.”