O mişcare de altfel înţeleaptă, mai ales că CES a eşuat în ultimii ani să aducă în lumina reflectoarelor inovaţii cu adevărat relevante. Şi că despre CES se vorbeşte în industria hi-tech ca despre un târg de hardware blocat într-o eră a software-ului, după cum scrie revista Wired. Prin internetul lucrurilor însă, producătorii de gadgeturi încearcă practic să orienteze competiţia din industrie dinspre dispozitivele propriu-zise înspre aplicaţiile software cu care acestea funcţionează, un domeniu cu posibilităţi practic nelimitate de dezvoltare prin comparaţie cu inovaţia în materie de hardware.

Până la urmă, simpla conectivitate la internet a echipamentelor este inutilă câtă vreme nu există şi un serviciu derivat acestei conectivităţi. Concret, frigiderul dotat cu senzori pentru alimentele pe care le conţine nu va avea niciun folos dacă nu poate transmite prin software această informaţie posesorului. În aceeaşi idee, un pedometru care măsoară caloriile arse în urma mişcării îşi pierde din utilitate dacă nu poate corela această informaţie cu caloriile consumate prin alimentaţie.

În toată această ecuaţie, telefoanele mobile inteligente rămân un element esenţial, fiind privite de industrie drept o "telecomandă", un panou de control, dacă vreţi, pentru tot ecosistemul internetului lucrurilor. Exemplele de la CES în acest sens sunt nenumărate, de la sisteme de sunet controlate prin intermediul telefonului mobil şi până la drone sau diferiţi senzori aflaţi în electronice şi electrocasnice, toate acestea reacţionând la comenzile efectuate prin intermediul unei aplicaţii mobile. Sphero, de exemplu, un roboţel în formă de sferă care costă 120 de dolari, poate fi manevrat prin intermediul a peste 20 de aplicaţii de pe telefonul mobil. "Totul se reduce la exploatarea smartphone-ului şi a sistemului său de operare", explică un reprezentant al companiei Sphero.

Cu alte cuvinte, tocmai telefoanele mobile inteligente, o industrie care a explodat de numai câţiva ani, sunt cele care permit conturarea conceptului de internet al lucrurilor şi aplicarea lui tot mai mult în viaţa cotidiană. "Suntem parte din ceea ce numim acum «Gen M», o generaţie născută mobilă", spunea săptămâna trecută la CES Paul Jacobs, directorul executiv al producătorului de cipuri pentru dispozitive mobile Qualcomm, despre consumatorii cărora li se pare natural şi indispensabil să aibă dispozitive mobile în permanenţă la îndemână.

Dincolo de toate acestea, internetul lucrurilor capătă o dimensiune cât mai apropiată de realitate inclusiv prin iniţiativa mai multor companii din domeniu de a înfiinţa un consorţiu numit Internet of Things Consortium. Nume precum Active Mind Technologies, BASIS Science, Coin, Kease, Logitech, MOVL, Ouya, Poly-Control, SmartThings şi Ube vor astfel să promoveze şi să dezvolte conceptul şi să traseze un soi de ghid de bune practici pentru jucătorii care ar putea intra pe viitor în competiţie. Potenţialul, spun reprezentanţii consorţiului, sunt practic nelimitate. "Oameni din toate colţurile lumii comunică prin dispozitive mobile, se conectează la internet şi la informaţie. Tocmai de asta, dispozitivele mobile sunt cea mai amplă platformă tehnologică din istorie", a conchis Paul Jacobs, şeful Qualcomm.