Atypical Games este o companie cu origini locale şi reprezentanţă în SUA; în studioul din Bucureşti lucrează 38 de persoane, care dezvoltă jocuri premium (cu plată) pentru iOSul şi în special iPad. ”Ce observăm, de mai mult de un an, este o scădere importantă a veniturilor pe piaţa premium. Aceasta e valabilă atât pentru jocurile deja lansate, cât şi pentru cele noi“, spune Lopată. El adaugă că nu poate poate identifica exact cauza acestui fenomen, dar menţionează că ”mulţi utilizatori nu mai sunt dispuşi să plătească“. Cu toate acestea, spune el, nici majoritatea firmelor care dezvoltă jocuri gratuite de mobile nu se descurcă mai bine, ci doar ”o mână de firme se descurcă investind masiv în ceea ce se numeşte «user acquisition»“.

Al doilea motiv identificat de Andrei Lopată pentru evoluţia afacerilor companiilor producătoare de conţinut premium mobile este scăderea interesului publicului pentru iPad şi iPhone. ”în momentul acesta, viitorul industriei locale nu arată foarte bine. Aşteptăm cu speranţă lansări de noi terminale şi mai ales inovaţii din partea deţinătorilor de platforme.“ Pentru anul curent, compania plănuieşte să lanseze trei jocuri noi.

Industria de pe plan local produce jocuri şi au succes financiar, dar încă nu a fost lansat un joc complex (de tip AAA – standardul industriei de jocuri video pentru PC-uri şi console) care să impresioneze criticii, să atragă milioane de fani şi să genereze zeci de milioane de dolari, aşa cum s-a întâmplat cu seria de jocuri video The Witcher a producătorului polonez CD Projeckt. Firma poloneză a avut venituri de 139 milioane de euro în 2016, mai mult decât afacerile cumulate ale primilor cinci jucători din România. Pe de altă parte, firma poloneză generează venituri şi din vânzarea altor jocuri video, prezente pe platforma online GoG.com. ”Ei au pus industria din Polonia pe piaţa globală şi au contribuit la creşterea ulterioară. Există exemple similare şi în alte ţări, cu una sau două companii locale care ajung să aibă succes internaţional şi care conduc, informal, industria din ţara respectivă. în România încă nu există această poveste de succes, un joc care să ajungă un mare hit. Dar sunt câteva speranţe din partea firmelor independente de azi“, este de părere Butnariu.

Silent Hunter 5, simulator de submarine, dezvoltat în subsidiara locală a Ubisoft în 2009, a fost o încercare de a sparge această barieră, dar fără succes. Unul dintre cele mai mari succese comerciale de până acum a fost jocul pentru smartphone Frozen: Free Fall, care la nivel global a avut încasări de peste 133,7 de milioane de euro. Jocul a fost dezvoltat de 15 ieşeni în cadrul studioului Mobility Games, cu o istorie de peste 12 ani, care a fost închis recent. Potrivit lui Andrei Istrate, care a lucrat în cadrul Mobility Games timp de doi ani şi a fost responsabil pentru înfiinţarea unei filiale în Bucureşti, jocul generează şi astăzi peste 8.900 de euro pe zi. ”O legislaţie bine articulată va permite firmelor mici să iasă la iveală, să aibă curajul să experimenteze, iar efervescenţa aceasta poate aduce experienţă şi seniorat. Acest impuls ne va permite să creăm şi mai mult, iar succesul va veni mai devreme sau mai târziu“, spune Dragoş Hâncu.

SOLUŢII PENTRU VIITOR.

Cum ar putea ajunge România lider în regiune la acest capitol? în primul rând ar trebui rezolvate problema finanţărilor, de care studiourile de jocuri nu se bucură prea des, şi problema resursei umane. ”Statul ar trebui să dezvolte politici de subvenţii directe şi scutiri de impozite pentru studiourile de jocuri, măsuri care ar stimula creşterea industriei şi atragerea de investiţii suplimentare“, este de părere Dragoş Hâncu. Şi Andrei Lopată ar vrea să vadă mai mult sprijin şi facilităţi din partea statului, ”dar, dată fiind situaţia curentă, nu pot spera la nimic“.

O altă problemă este aceea a resursei umane. Este binecunoscut faptul că majoritatea, dacă nu toate companiile de IT, au probleme în a găsi oamenii potriviţi pentru slujbele disponibile. Situaţia nu diferă cu nimic nici în cazul dezvoltării de jocuri. ”Anul trecut am căutat timp de 7 luni un senior Java team lead, fără să reuşim să angajăm. De-a lungul timpului, King a căutat producători şi a angajat un maghiar, un islandez, un francez, un german şi un galez. Putem crea un banc despre cât de greu ne-a fost să găsim anumite roluri“, spune Horia Bugner, director Q&A al King. Soluţia propusă de el este atragerea talentelor din regiune, un atu fiind faptul că România este o ţără din Uniunea Europeană, iar alt avantaj este nivelul de dezvoltare al industriei.

Cătălin Butnariu semnalează că recrutarea este dificilă mai cu seamă pentru domeniul artistic al dezvoltării de jocuri video, precizând că anumite poziţii, specifice industriei, preum game producer sau product management, sunt greu de acoperit. ”Specialişti dedicaţi unei discipline se găsesc destul de greu; mă refer în special la poziţii de senioriat. Avem designeri, dar ne lipsesc designer directori sau art directori care să poată crea un concept de la zero şi să aibă o viziune amplă a jocului. La fel, ne lipsesc CTO (chief technology officer), oameni cu viziune care să deseneze arhitectura tehnică a unei întregi companii pentru următorii cinci ani“, explică Dragoş Hâncu.

Majoritatea jucătorilor din domeniu au semnalat lipsa unei şcoli sau a unor cursuri specializate pe dezvoltarea jocurilor video. ”Avem dezvoltatori foarte talentaţi, oameni pasionaţi de jocuri video, tot mai multe studiouri indie sau dezvoltatori freelanceri şi un public numeros pe toate platformele. Ne lipseşte însă o şcoală sau o specializare în facultăţi dedicată domeniului dezvoltării jocurilor video“, spune Delen, directorul Ubisoft Bucureşti. El adaugă că preferă să angajeze fie specialişti care au lucrat în domeniu la alte studiouri, fie ”recrutăm juniori, fără experienţă în industrie, pe care îi creştem prin planuri de carieră şi dezvoltare“.

Pentru a răspunde acestei nevoi, în iulie 2017 va fi lansat GameDev Academy, primul centru care oferă educaţie informală pentru dezvoltarea de jocuri video. La cursuri vor putea participa atât începătorii, cât şi cei care caută să se specializeze.

”Industria de dezvoltare de jocuri video din România este în continuă creştere. în prezent, în acest domeniu lucrează peste 7.000 de persoane, dar companiile prezente la noi, indiferent dacă sunt mari studiouri sau companii indie (independente) româneşti, caută mult mai mulţi. Această nevoie din ce în ce mai mare de specializare ne-a determinat să deschidem un centru dedicat, care să formeze următoarea generaţie de profesionişti“, a spus Andrei Istrate, unul dintre fondatorii GameDev Academy; el a participat şi la înfiinţarea Romanian Games Developer Association. "Fiecare curs are o componentă teoretică, pentru ca participanţii să poată înţelege fundamentele fiecărui instrument în parte. Totuşi, la GameDev Academy exerciţiul primează, iar cursanţii noştri au la dispoziţie clase de studiu echipate complet, după modelul şcolilor de game development din străinătate. E important ca ei să se acomodeze cu ultimele tehnologii şi să aibă aproape toate resursele care să le permită să înveţe cu uşurinţă", adaugă Istrate.

înscrierile sunt deschise deja pentru cursurile de introducere în game design, unity, testare jocuri, grafică 2D, animaţie 3D sau modelare 3D, programul fiind structurat pe mai multe module, cu o durată de la trei la şase săptămâni. în toamnă vor începe cursuri de level design, 3DS Max şi programare Swift. Costul cursurilor variază, iar profesorii sunt ”profesionişti experimentaţi care au făcut parte din echipe de creare şi dezvoltare de jocuri video în România şi în străinătate“. ”Nu există cursuri specializate pe acest domeniu la nivel universitar sau la liceu, dar în ultimii doi ani au început să apară câteva iniţiative private şi colaborări între firmele din domeniu şi universităţi“, spune Butnariu.

Este clar că piaţa dezvoltării de jocuri video este dinamică, cu plusuri şi minusuri, dar se îndreaptă într-o direcţie bună; poate în câţiva ani ne vom putea lăuda şi noi, ca şi polonezii de la CD Projeckt, că preşedintele SUA joacă jocurile video produse local.