Schimbarea de macaz a Annei Wintour vine intr-o perioada in care nu numai ca industria sufera din cauza crizei financiare, dar insusi viitorul sau este pus sub semnul intrebarii. Contractul pe care il are cu Condé Nast se apropie de sfarsit, si inaintea aniversarii a 60 de ani in noiembrie, zvonurile inlocuirii ei sunt tot mai intense. Cand un redactor al New York Magazine a intrebat-o pe Wintour in timpului unui eveniment daca va parasi Vogue, aceasta a raspuns. „Imi pare rau, dar este o intrebare foarte nepoliticoasa. Te rog lasa-ma in pace.”

In momentul in care jurnalistul a insistat, intreband-o daca ii poate spune ce ar face in cazul unei pensionari, Wintour a raspuns in stilul caracteristic: „Nu! Pleaca!”. La finalul anului trecut se zvonea ca Si Newhouse, presedintele de 81 de ani al Condé Nast, si-a prelungit vacanta de iarna in Europa pentru a petrece timp alaturi de Carine Roitfeld, redactorul-sef al Paris Vogue si cea mai mare rivala a lui Wintour. Totusi, ideea ca Wintour s-ar putea retrage nu este atat de neasteptata. Pe langa partea legata de contract (care ii aduce un salariu de 2 milioane de dolari pe an), si predecesoarea sa, Grace Mirabella, a parasit functia la 59 de ani.

Cat despre ideea ca Roitfeld ar fi tentata sa traverseze Atlanticul si sa fie inlocuitoarea lui Wintour, specialistii din industrie spun ca nu este foarte plauzibila. Sigur, rolul ar fi pe placul ambitioasei pariziene, despre care s-a spus in trecut ca ar putea prelua si un job de top la Harper’s Bazaar, unul dintre rivali importanti ai Vogue. Dar in realitate, sansele ca Roitfeld sa primeasca aceasta propunere sunt minime. Varianta franceza a Vogue a fost descrisa ca opusul revistelor de moda americane, pentru ca nu ia deloc in considerare si aspectul practic al modei. Nu au folosit niciodata actori americani pe coperta, preferand muzicieni de nisa sau modele foarte tinere, iar hainele prezentate in pictoriale sunt mult prea avangardiste pentru spiritul american. Wintour a promovat la randul ei tineri artisti, dar a reusit sa ii transforme in vedete internationale. Printre altele, a avut un rol major in lansarea unor designeri ca Marc Jacobs sau John Galliano pentru care s-a dat peste cap sa ii ajute sa gaseasca sponsori si locatii pentru show-urile de moda.

Apropo de rivalitatea dintre Wintour si Roitfeld, coincidenta sau nu, in aceeasi perioada in care presa internationala vorbea despre aparitia lui Wintour la Letterman, in Times aparea un articol, „Carrine Roitfeld: the ultimate style setter”, in care editorul Vogue Paris era descrisa ca muza care a inspirat intreaga lume a modei. Si niciun cuvant despre Wintour. Pe de alta parte, „The September Issue” aduce in prim-plan un alt om cheie la Vogue, aproape necunoscut publicului larg. Timp de peste doua decenii se pare ca stilul glacial al lui Wintour s-a completat cu viziunea artistica a lui Grace Coddington, directorul de creatie al Vogue. Coddington (68 de ani), fost model, a fost nevoita sa renunte la cariera dupa un accident de masina care i-a lasat o cicatrice pe fata. S-a angajat la Vogue in aceeasi zi cu Wintour. Fara indoiala si ea poarta Prada, dar impresia generala este cea a unui geniu hippie care alearga pe coridoarele Vogue zbarnaind de idei creatoare. In presa internatioanala se spunea ca daca Anna Wintour ar fi considerata Papa (dupa cum a numit-o un angajat), Coddington ar fi cu siguranta Michelangelo, care picteaza o noua Capela Sixtina de 12 ori pe an.