Odata lumea era atat de mare incat aveai nevoie de cel putin 80 de zile sa o poti inconjura. Astazi ai nevoie doar de cel mult 80 de ore. Candva, celebrul arhitect american Philip Johnson spunea ca "arhitectura este arta irosirii spatiului", iar astazi constatam ca nu ne-a mai ramas mare lucru de irosit. Ce ramane de facut? Conversia arhitecturala este solutia cu care marile capitale au raspuns problemei. Din Los Angeles pana in Bristol, din New York pana in Viena, fostele cartiere industriale care deserveau necesitatile citadine stau martore faptului ca si orasele imbatranesc. Insa cum reciclarea este o preocupare pe cat de utila, pe atat de la moda, marile firme de arhitectura au inceput sa se bata pe proiectele de reciclare imobiliara, care aduc o vizibilitate suplimentara odata cu recunostinta locuitorilor oraselor eliberate de povara cenusie a fostelor zone industriale.

In New Yorkul anilor ?50 si-a facut loc pentru prima oara reciclarea in spatiul imobiliar, odata cu epoca de glorie a loft-urilor. Acestea si-au castigat definitiv celebritatea odata cu transformarea halelor industriale in spatii de locuit pentru artisti precum Andy Warhol sau Jean-Michel Basquiat, fiind apoi adoptate in masa de celibatarii marilor orase care descopereau subit ca au nevoie de mai mult spatiu locativ, pentru a face loc si mesei de biliard langa patul king-size. Dupa decenii de celebritate in peisajul imobiliar, loft-urile au devenit clisee la fel de perimate ca fostele zone industriale in care azi asemenea apartamente se construiesc de-a gata. Era momentul ca un nou tip de reciclare imobiliara, mai plina de imaginatie si de perspective, sa isi faca loc in inima Europei.