Percepţia românilor despre sport, deşi a evoluat în ultimii ani, este în continuare în urma statelor vestice. „Pe vremea mea nu aveai loc pe teren să te antrenezi, iar acum avem tot felul de programe derulate în parteneriat cu ministerul şi cu primăria pentru a iniţia copiii gratuit, însă ei nu se îndreaptă către sport. Îi selectăm într-un program care durează 3 sau 6 luni şi vedem cine are potenţial pentru ca ulterior să îi sprijinim, să le plătim terenul, antrenorul, mingile, tot. Din păcate, nici la astfel de iniţiative, care presupun doar costul cu biletul de autobuz sau cu cartela de metrou din partea părinţilor, ei nu îşi aduc copiii la sport într-un număr care să ne faciliteze crearea unei baze suficiente de selecţie", explică Dinu Pescariu.

Faptul că românii se află încă la distanţă de apetitul străinilor pentru sport se reflectă şi în numărul de cluburi sportive existente pe piaţă. Aceasta este dominată de nume precum Worldclass - cu o reţea de 11 cluburi, în Bucureşti şi în ţară. Reţeaua are un segment de 35 de clienţi din zona corporate şi a ajuns în 2012 la o cifră de afaceri de 9 milioane de euro şi un cost mediu de 55 de euro/lună pentru abonamente. Tot pe abonamente corporate mizează şi clubul sportiv Daimon - cu tarife care variază între 40 de euro şi 1.200 de euro, în funcţie de perioada aleasă. Anul trecut s-a inaugurat şi Stejarii Country Club, parte a complexului rezidenţial Stejarii deţinut de omul de afaceri Ion Ţiriac, pentru care preţul de pornire pentru un abonament anual porneşte de la 1.500 de euro.

Baza „Cutezătorii", ce cuprinde spaţii, imobile şi teren în proprietatea publică a statului evaluate la 45 de milioane de euro de către reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, a fost cedată printr-un contract de locaţiune, care nu este în conformitate cu prevederile legale, spre folosinţă temporară Fundaţiei „Dinu Pescariu", care desfăşoară aici activităţi comerciale, arată un raport al Curţii de Conturi. Baza sportivă asigură bugetului de stat un venit anual de 108.000 euro, în timp ce potenţialul său real, conform ANEVAR, este de 11,6 mil. euro/an. Fundaţia „Dinu Pescariu" ar fi adus un prejudiciu de 1,7 milioane de euro la Ministerul Educaţiei, prin faptul că nu şi-ar fi reprezentat obligaţiile din contractul de locaţiune care ar fi trebuit să asigure facilităţi pentru elevi în valoare de 400.000 de euro/an.