În bucătăria de 60 de metri pătraţi a restaurantului de tip steakhouse sunt gătite în special preparatele clasice de steakhouse - carnea nu este asezonată cu nimic altceva în afară de sare şi piper pentru a păstra gustul intact al fripturii. Specialitatea bucătarului este friptura tomahawk - un antricot de vită cu os, care cântăreşte minimum 900 de grame. În restaurant însă, pentru cele circa 300 de persoane care mănâncă zilnic - incluzându-i pe cei care vin pentru micul-dejun - lucrează opt persoane la bucătărie, una la patiserie şi altele la măcelărie şi vegetale, care pregătesc carnea, respectiv legumele folosite în meniu. Toţi îl ajută pe bucătar, care este responsabil de produsele finite.

Cine mănâncă la acest restaurant? În special politicienii şi artiştii. "Printre oaspeţii obişnuiţi ai restaurantelor din cadrul hotelului se regăsesc şi o serie de personalităţi publice din domenii diferite, de la politică la artişti." Steakhouse-ul nu este singurul restaurant al hotelului: i se adaugă un restaurant cu specific italian, un altul cu specific american, o cafenea, un bar şi o terasă deschisă pe perioada verii.

Un număr mare de restaurante şi baruri nu este o noutate pentru lanţurile hoteliere. Hotelul de cinci stele Radisson Blu de pe Calea Victoriei din capitală are opt restaurante şi baruri, cu o capacitate totală de circa 1.000 de persoane. Între acestea se numără şi un steakhouse de 44 de locuri, inaugurat în septembrie 2008. "Meniul acestui restaurant este completat de un meniu de muştaruri şi unul de săruri", explică Adrian Adam, directorul de vânzări şi marketing al Radisson Blu, noutatea pe care o aduce nou acest spaţiu. Adam spune că aproape fiecare comandă include şi friptura de vită, însă se poate comanda şi peşte, pui, miel sau fructe de mare.

Aceste baruri şi restaurante din hoteluri se luptă cu celelalte mii, chiar zeci de mii de restaurante şi baruri de la nivel naţional.Acest segment a fost printre cele mai afectate de criza economică şi financiară. Criza financiară şi situaţia economică dificilă au modificat comportamentul de consum al românilor atunci când aceştia ies în oraş atât în ceea ce priveşte frecvenţa, achiziţiile, dar şi locul unde mănâncă sau beau. În aceste condiţii, în ultimii doi ani criza financiară a şters de pe harta locală mai multe zeci de cafenele, restaurante şi baruri. Cu toate acestea, cei care vor totuşi să iasă în oraş, să bea o cafea sau un suc au în continuare de unde să aleagă, oricât de pretenţioşi ar fi.