„Nu ţintim şi alte magazine pe piaţa locală, credem că este singurul shop in shop care se adresează segmentului de piaţă căruia ne adresăm.“ Exclude de la început centrele comerciale, pe seama asocierii cu ideea producţiei de masă. „Mărcile de lux se asociază cu ideea de galerie sau de shop in shop, ar fi o discrepanţă între ceea ce am dori noi să transmitem clienţilor şi ce prezentăm dacă am deschide un magazin într-un centru comercial.“ Până la sfârşitul anului, vor inaugura încă trei astfel de magazine: „L-am deschis pe primul la Bucureşti pentru că sunt de aici, dar va urma unul la Praga, aflat în curs de amenajare, şi al treilea la Londra, ca urmare a expoziţiilor şi evenimentelor desfăşurate acolo“.

După ce a locuit timp de un an în Milano, acum glumeşte şi spune că locuieşte în avion, între Milano, Paris şi Londra, concentrându-se pe dezvoltarea mărcilor aflate în portofoliu. Se implică în toate etapele ce ţin de transformarea unui artist aspirant într-un designer cunoscut, de la definirea locului ideal pentru lansarea produselor lor şi până la politicile de preţuri care maximizează distribuţia acestora ori ajutarea ca produsele lor să ajungă pe continente pe care nu ar ajunge în mod natural.

O parte importantă din munca ei este selecţia designerilor incluşi pe platformă. „Selecţia se bazează pe factorii calita-tivi şi cei cantitativi, exact aşa cum făceam eu pentru modele de rating când lucram în domeniul financiar.“ Spune că anii petrecuţi în mediul bancar i-au oferit măsura de care avea nevoie pentru a reuşi în acest domeniu. „Tot ce ţine de producţie, lanţuri de distribuţie poate fi bazat pe considerente ale mediului bancar; exact aşa cum considerăm bonitatea unui client, există bonitatea unui brand.“ În prezent, în platformă sunt înscrise 11 mărci, printre care una românească – Di Manolo (Manuel Gheorghe şi Geanina Panatau) – şi alte zece ale unor designeri străini, printre care Jeffrey Leung şi Felix Tai (Pomch), Gabriel Geller (Gabriel Geller), Elena Casati (Elena Casati). Procesul de selecţie durează aproximativ trei săptămâni, iar ritmul de până acum a adus un artist nou pe lună în cadrul proiectului.

În urma procesului de selecţie, aproximativ 10% dintre cereri sunt selectate pentru etapa următoare. În prezent, sunt şase cereri admise pentru etapa următoare, care urmează să fie evaluate de partenerii incubatorului, Istituto Marangoni şi Camera de la Moda Italia. Acest lucru înseamnă o creştere cu 54,5% a portofoliului de designeri aflaţi în incubator. Pro-dusele, realizate în atelierele proprii ale designerilor sau prin contractarea altor producători, sunt făcute în serii limitate şi au ca ţintă piaţa premium, având un preţ mediu de 400 de euro. Pentru produsele realizate din piele exotică, preţurile pot urca însă şi mai mult. Cojocaru crede că există în cadrul acestora unii care fac lucruri speciale care se ridică la nivelul calităţii internaţionale de accesorii premium. Potrivit ei, primele colecţii sunt cele la care trebuie lucrat şi în care ei au ne-voie de îndrumare.

Afacerea este remunerată prin intermediul unui procent din vânzarea produselor prin intermediul reţelei de distribuţie 1MiSHAP, indiferent că vorbim de buyeri, cornere şi platforma online, cât şi o taxă anuală pentru susţinerea cheltuielilor administrative. „Noi suntem dependenţi de succesul designerilor pe care îi prezentăm pieţei şi de perseverenţa lor, de modul cum tratează următoarele colecţii pe care le vor lansa.“ A observat că în România genul acesta de produse nu sunt încă la mare căutare: „Românii sunt foarte orientaţi pe etichetă, mărcile cunoscute îi definesc şi le creează un anumit statut. Pe pieţele vestice în schimb, accentul nu se pune atât de mult brand, ci pe produs. Românii sunt creativi, inspiraţi, ar trebui să ne dezvoltăm această parte, să avem încredere noi şi să renunţăm la etichete, la nu-mele deja create în fashion“.