Hollywoodul deschide Biblia
Din când în când Hollywoodul Arată cu degetul către un raft de bibliotecă sau deschide dicţionarul la întâmplare; îşi alege o temă şi un val de filme pe acea temă inundă piaţa. Aşa că de-a lungul timpului au fost perioade în care au abundat filmele despre catastrofe naturale, despre monştri, despre vampiri, despre adolescenţi intr-o ureche. În prezent filmul american se află într-o perioadă biblică.
Mel Gibson intenţionează să facă un film despre Iuda Macabeul, luptător răzvrătit şi preot care a condus revolta evreilor în perioada domniei seleucide în Siria. Proiectul lui Gibson are însă probleme, pentru că scenariul lui Joe Ezsterhas nu prea i-a convins pe ştabii de la Warner. Şi nici Gibson însuşi nu s-a lăsat vrăjit de viziunea lui Ezsterhas (care a scris, printre altele, Basic Instinct); actorul spune că scenariul este plin de dialoguri atroce, de categorie D, iar într-o înregistrare audio făcută publică în decembrie 2011 Gibson poate fi auzit răcnind la scenarist pe aceeaşi temă.
Mult mai aproape de finalizarea proiectului pare a fi un alt luptător, Dwayne "The Rock" Johnson, care se află pe lista scurtă a interpreţilor lui Goliath în filmul regizat de Scott Derrickson ("The Exorcism of Emily Rose" sau "The Day the Earth Stood Still"). "The Rock", noul tip cu muşchi al Hollywoodului, a negociat cu Marty Bowen şi Wyck Godfrey, producătorii seriei "Amurg", rolul său în film; adversar îi va fi un David interpretat de Taylor Lautner, Jacob în aceeaşi serie "Amurg".
Din enumerare nu poate lipsi Paul Verhoeven, care face un film bazat pe cartea sa despre Isus, o privire lipsită de încărcătura religioasă obişnuită, centrată pe umanitatea Mântuitorului. Lista o încheie adaptarea "Paradisului pierdut" al poetului John Milton, cu Bradley Cooper în rolul lui Lucifer. De unde interesul marilor case de producţie americane pentru Biblie şi poveştile acesteia? În primul rând, fiecare poveste biblică înseamnă mulţi bani. "Cele zece porunci" realizat în 1956 a adunat 65 de milioane de dolari numai în sălile americane de cinematograf, ceea ce ar însemna cam un miliard de dolari în banii de acum.
"Patimile lui Hristos" din 2004 a adunat 476 de milioane de dolari. În al doilea rând, fiecare peliculă pe teme religioase a însemnat şi un avans tehnologic; "Samson and Delilah" (1949), "David and Bathsheba" (1951), "The Ten Commandments" (1956), "Ben-Hur" (1959) sau "The Greatest Story Ever Told" (1965) au folosit tehnici speciale de imagine şi de sunet, plus o doză masivă de efecte speciale. Or, în prezent, după realizări tehnice de excepţie, cum au fost seria "The Lord of The Rings" sau "Avatar", poveştile biblice - potopul, arca lui Noe, războiul dintre îngeri din "Paradise Lost" sau despărţirea apelor Mării Roşii de către Moise - pot beneficia din plin de dezvoltările tehnologice şi de tehnicile computerizate.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro