Vinovaţii şi câştigătorii din scandalul listării Facebook

Autor: Vlad Popescu Postat la 29 mai 2012 29 afişări

Până la debutul pe piaţa Nasdaq, Facebook părea o forţă de neoprit. Cu 900 de milioane de utilizatori activi adunaţi în puţin peste opt ani, Facebook a transformat modul în care interacţionează oamenii, a dat naştere unei noi forme de comunicare şi a lăsat, asupra internetului şi advertisingului, poate cea mai profundă amprentă de la ascensiunea Google.

O frază vagă din prospect

Ebersman a insistat pentru preţul maxim, deşi marii investitori instituţionali, singurii care ştiau că estimările din prospectul iniţial al Facebook privind veniturile şi profitul pentru trimestrul al doilea sunt incorecte, au indicat că nu sunt dispuşi să cumpere la mai mult de 32 de dolari. În cazul listărilor mari, "cu cântec", singurele entităţi care pot influenţa decisiv preţul acţiunilor în prima şedinţă de tranzacţionare sunt instituţiile mari şi nu micii investitori, care îşi pariază propriile economii fără să fie atenţi la preţ, fermecaţi de nume.

Presa internaţională abundă de informaţii pe surse care sugerează că executivii Facebook şi bancherii implicaţi în ofertă nu au reacţionat la mai multe semnale de alarmă apărute în zilele anterioare ofertei publice.

În primul rând, Ebersman i-a anunţat pe bancheri, cu câteva zile înainte de ofertă, că a estimat greşit în prospect veniturile şi profitul Facebook pentru perioada aprilie-iunie 2012, cifrele reale fiind mai mici. El le-a sugerat acestora să reducă estimările transmise mai departe investitorilor care îşi permit să apeleze la serviciile marilor bănci de investiţii.

Publicul şi, implicit, micii investitori nu au fost anunţaţi de modificări decât printr-o frază vagă din prospectul revizuit al ofertei publice iniţiale, unde se arăta că veniturile şi profitul ar putea fi afectate de accesarea Facebook în tot mai mare măsură de pe smartphone-uri, ale căror ecrane de dimensiuni relativ mici nu permit afişarea de spoturi publicitare.

Investitorii instituţionali au fost descurajaţi, probabil, şi de insistenţa lui Mark Zuckerberg de a-şi păstra controlul asupra companiei după listare. Apoi, Zuckerberg a desconsiderat Wall Street, chiulind de la mai multe întâlniri cu investitorii şi evitând să-şi asume prestanţa unui lider puternic.

"Refuzul lui Zuckerberg de a face jocul celor de pe Wall Street este admirabil din anumite puncte de vedere, dar este în acelaşi timp incompatibil cu dorinţa de a vinde acţiuni de 16 miliarde de dolari la o capitalizare de 104 miliarde de dolari", remarcă editorialistul Reuters Felix Salmon.

Încep procesele

Facebook, Mark Zuckerberg şi Morgan Stanley au fost chemaţi în judecată de mai mulţi investitori, fiind acuzaţi de ascunderea estimărilor mai slabe privind perspectivele de creştere ale afacerilor reţelei de socializare înainte de oferta publică iniţială.

Acţiunea în justiţie vizează şi JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Bank of America Merrill Lynch, Barclays şi alte persoane şi instituţii implicate în pregătirea ofertei, inclusiv David Ebersman.

"În mijlocul road show-ului, principalii aranjori şi-au redus estimările şi nu au anunţat pe toată lumea. Nu cred că există vreun investitor la Facebook care nu ar fi dorit să cunoască acele informaţii", comentează Samuel Rudman, partener la casa de avocatură Robbins Geller Rudman & Dowd, care a iniţiat procesul colectiv.

Poziţia Facebook este că acuzaţiile sunt nefondate, în timp ce Morgan Stanley a arătat sec că procedura de ofertă publică iniţială a Facebook a respectat toate reglementările şi a fost similară cu orice altă operaţiune de acest tip.

Avocaţii au invitat toţi investitorii care se consideră păgubiţi în urma listării Facebook să participe la proces. O altă firmă de avocatură, Glancy Binkow & Goldberg, cu sediul în California, a iniţiat în statul de pe Coasta de Vest un alt proces privind listarea Facebook, însă împotriva operatorului bursier Nasdaq OMX. Avocaţii invită în procesul colectiv toţi investitorii care consideră că au pierdut bani din cauza erorilor şi întârzierilor cauzate de sistemele informatice ale pieţei Nasdaq în ziua ofertei publice iniţiale.

Controversele din jurul listării Facebook au atras şi atenţia autorităţilor americane. Comisia pentru Valori Mobiliare şi Autoritatea de Reglementare a Industriei Financiare au început să analizeze cum s-a derulat oferta, fără să precizeze dacă vor declanşa investigaţii. Autorităţile statale din Massachusetts au transmis o citaţie către Morgan Stanley, solicitând informaţii privind comunicarea dintre bancheri şi investitori în pregătirea ofertei. Comisia Bancară din Senatul SUA a început propria anchetă.

Procesele şi anchetele abia au început, iar astfel de acţiuni nu ajung de obicei rapid la un deznodământ. În scandalul ofertei publice iniţiale a Facebook, niciuna dintre părţi nu pare să aibă şanse să scape cu faţa curată, de la companie şi executivii săi până la Morgan Stanley şi ceilalţi bancheri care au tăcut complice, fermecaţi de grozăvia celui mai mediatizat eveniment de business din ultimii ani.

Avertismente

Însă nici investitorii nu pot fi absolviţi de vină pentru pierderile (cel puţin pe termen scurt) pe care le-au suferit. Avertismente au existat. Diverşi analişti şi comentatori au ridicat încă de anul trecut semne de întrebare privind modelul de business al Facebook. Sursele de creştere a veniturilor companiei nu sunt clare nici în ziua de azi, iar monetizarea accesărilor tot mai dese de pe telefoane mobile rămâne o nebuloasă pentru cea mai mare reţea de socializare.

Cu o săptămână înainte de oferta publică, General Motors a anunţat că renunţă la publicitatea pe Facebook. Oficial, decizia companiei a fost motivată prin strategia de rotaţie a bugetului de advertising de la o platformă la alta, însă surse din piaţă au afirmat atunci pentru Reuters că gigantul auto consideră ineficace spoturile pe Facebook.

Tot atunci, executivi de top din advertising declarau pentru Reuters că este prea devreme pentru a şti dacă Facebook va "decola" ca platformă de publicitate.

În plus, prospectul a arătat cum mulţi dintre membrii consiliului director al Facebook aveau să-şi vândă acţiunile la companie în cadrul ofertei, ceea ce spune multe despre încrederea lor în potenţialul economic al reţelei.

În final, principalul semnal de alarmă ar fi trebuit să fie valoarea extrem de ridicată presupusă de preţul din oferta publică, justificată, pentru o minte slabă, numai de mediatizarea excesivă şi dorinţa de a paria orbeşte pe potenţialul de creştere pe termen lung al unei companii tinere, care recunoaşte că nu ştie cum va aborda răspândirea largă şi rapidă a internetului pe mobil.

În circul listării Facebook la bursă, fondatorii şi directorii companiei au devenit miliardari, iar investitorii puternici care au finanţat devreme dezvoltarea reţelei au ieşit cu profituri uriaşe. În afara acestora, singurii câştigători adevăraţi sunt spectatorii.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
facebook,
listare,
castigatori,
vinovati,
bursa
/analize/vinovatii-si-castigatorii-din-scandalul-listarii-facebook-9670295
9670295
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.