O reacţie a societăţii civile a venit din partea Institului pentru Politici Publice care respinge proiectul legii sănătăţii, considerându-l o afacere pentru asigurătorii privaţi, în valoare de opt miliarde de euro anual, şi îi acuză pe iniţiatori că l-au lansat în dezbatere publică în lipsa unor informaţii-cheie, pe care ar urma să le reglementeze ulterior prin Ordin de Ministru sau hotărâre de guvern. IPP acuză faptul că preocuparea centrală a proiectului de lege este asigurarea profitului firmelor de asigurare private şi preluarea administrării întregului sistem, inclusiv al patrimoniului, de către grupuri de interese, subliniind că din proiectul de lege lipsesc informaţii-cheie legate de conţinutul pachetului de servicii de bază sau de normele de aplicare a coplăţilor în sistem.

Totodată, institutul solicită stoparea acţiunii de transformare a raportului prezidenţial intitulat "Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului" în "cea mai mare privatizare din istoria României", dată de administrarea anuală a cinci miliarde de euro, reprezentată de contribuţiile la fondul de sănătate, la care s-ar adăuga două-trei miliarde de euro din sistemele secundare de asigurare şi, în plus, valoarea spitalelor ce urmează a fi vândute către sistemul privat. "Pacientul român va avea un singur drept principal, acela de a nu uita să plătească contribuţia la sănătate ca să aibă asigurătorul privat bani de rulaj, şi consideră că cetăţenii sunt manipulaţi prin lipsa din spaţiul public a informaţiilor detaliate despre cât costă, în prezent, intervenţiile medicale într-un spital public", se mai arată în comunicatul IPP.

De menţionat este şi faptul că spitalele private au apărut de puţin timp în România, iar specialităţile de care se ocupă lasă multe goluri în sistem. "Nimeni nu are o secţie ATI adevărată, necesară menţinerii funcţiilor vitale. Motivul: costă foarte mult. De aceea, pentru probleme grave, se apelează tot la sistemul public, iar privaţii urmăresc specialităţile medicale generatoare de profit", declara anterior Laura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research Center. Piaţa privată e aşadar în curs de maturizare şi încă se urmăresc activităţi în zone precum obstetrică-ginecologie, naşteri şi chirurgie plastică.

Băsescu a ieşit din nou la rampă miercuri seara, când şi-a exprimat dorinţa de a nu se repeta experienţa de la legea educaţiei, "care în dezbatere a fost superpolitizată şi a fost trecută prin angajarea răspunderii". Ideea emisă de şeful statului vine în contextul în care premierul pe care Băsescu l-a numit în funcţie, respectiv Emil Boc, a adoptat numeroase proiecte prin procedura de angajare a răspunderii, inclusiv Legea Educaţiei, comasarea alegerilor sau Codul muncii, ocolind astfel dezbaterea din plenul Parlamentului. Reforma din sănătate ar urma să fie al 17-lea pachet de legi pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea, un record al ultimilor 20 de ani de democraţie. Din peisaj lipsesc ministrul sănătăţii, operatorii privaţi, asociaţiile de pacienţi, vorbeşte doar preşedintele a cărui implicare o justifică chiar el însuşi: "Unul dintre angajamentele din mandatul meu a fost legat de modernizarea statului".

Aşadar, ce poate fi cea mai mare schimbare din sănătate a ultimilor zeci de ani stă în continuare în umbra răfuielilor de moment şi a intereselor personale.Pe toată durata declaraţiei de presă în care şi-a anunţat demisia, în spatele lui Raed Arafat stăteau cuvintele "transparenţă" şi "management profesionist", înscrise pe panoul din sala de conferinţe de la etajul al doilea al sediului ministerului. Nimeni nu a răspuns însă la întrebarea "Care e legătura între oameni care fac legi fără să aibă habar cum şi de ce le fac şi managementul profesionist?", la care făcea trimitere chiar fostul subsecretar de stat. Raed Arafat a plecat, dar panoul a rămas acolo. Dezbaterea încă lipseşte.