Cele mai căutate produse sunt de carmangerie, brânzeturi şi lactate, panificaţie şi patiserie, legume şi fructe, sucuri naturale, conservele de legume, dulceţuri, miere, ciocolată de casă. „Preţurile sunt sub media pieţei, pentru că se lucrează cu adaos foarte mic. Cooperativa nu are ca scop principal să facă profit, ci să comercializeze produsele membrilor”, mai spune acesta.

Dată fiind inaugurarea recentă a magazinului, Tudor Man estimează o cifră de afaceri plasată între 80.000 şi 100.000 de lei pentru 2016 şi un profit între 5.000 şi 12.000 de lei, ţinând cont de trendul ascendent începând cu luna decembrie, când a avut loc deschiderea magazinului. Pentru 2017, CAHA îşi propune să extindă reţeaua de desfacere a cooperativei cu mai multe spaţii Bunătăţuri româneşti, cu ajutorul fondurilor europene, dar şi să creeze un depozit de procesare pentru produsele colectate de la producătorii locali. Mai mult, pentru finele anului 2017, Tudor Man se aşteptă la o triplare a cifrei de afaceri, dar şi a încasărilor.

Pe de altă parte, asociaţii şi-au propus să deschidă calea afacerii şi spre online, segment care va fi abordat începând cu 2018. Pe termen lung, perspectivele cooperativei sunt educarea fermierilor, prin dezvoltarea de oportunităţi concrete pentru ei şi prin noi investiţii integrate. „Ne dorim ca peste cinci ani să fim un puternic factor de coagulare şi dezvoltare a zonei noastre şi să maturizăm acest concept, care încă este la stadiul de «copil» în România. În ce priveşte cifrele, ne dorim, cel puţin, să le triplăm anual”, adaugă fondatorul CAHA.

„Dacă singur nu poţi face faţă pieţei şi cerinţelor ei, situaţia se schimbă atunci când forţele mai multor fermieri se unesc. Se evită intervenţia samsarilor intermediari care diminuează, jignitor, bonificarea muncii producătorului şi la fel de jignitor forţează buzunarul consumatorului”, argumentează Tudor Man beneficiile unei cooperative. Conform spuselor sale, aceasta poate să fortifice preţul pe piaţă prin unitate şi disciplină, astfel încât micii fermieri să nu apeleze la practici de concurenţă neloială. Un mare impediment în demersurile de asociere în structuri cooperatiste este lăcomia şi neîncrederea, mai spune fondatorul CAHA. „Micul fermier trebuie să înţeleagă că este mai benefic un preţ de bun simţ, dar care va crea o constantă în desfacerea produselor, decât un preţ mare, dar care aduce un beneficiu doar de moment. În cooperativă totul este controlat democratic şi deciziile se iau în AGA, iar un manager sau un consiliu de administraţie care aduce prejudicii stucturii poate fi schimbat imediat”, spune iniţiatorul cooperativei din Alba.

Mai mult, un alt beneficiu este posibilitatea exclusivă pentru cooperative de a accesa fonduri europene de până la 2.500.000 de euro pentru un proiect, cu un nivel redus de cofinanţare. „Totul depinde, în ceea ce priveşte asocierea în cooperative, de conştientizarea interesului comun. Fermierul mic trebuie să înţeleagă, într-un final, că nu poate accede pe piaţă, la un nivel de plusvaloare maxim, decât unit cu ceilalţi şi prin comercializare la comun”, susţine fondatorul CAHA. Un exemplu pe care îl apreciază şi îl urmează este confederaţia cooperatistă din Trento, Italia. „Acest model poate fi luat ca exemplu, pentru că de 50 de ani lucrează continuu la perfecţionare şi diversitate şi a reuşit să dezvolte extraordinar o zonă muntoasă, cu foarte puţine resurse şi oportunităţi, la un nivel maxim de eficienţă”, conchide Tudor Man.

În Italia, unde cooperarea agricolă are o tradiţie îndelungată şi se află în continuă perfecţionare, în ultimii 50 de ani numărul cooperativelor a crescut de la 2.000 la 20.000. Un alt exemplu de cooperative consacrate sunt cele americane, ce reprezintă unităţi de afaceri unice şi separate. Controlul rămâne al tuturor membrilor, iar câştigurile sunt distribuite membrilor în proporţia în care aceştia folosesc serviciile cooperativei. Criza economică a condus şi în ţara noastră la dezvoltarea cooperativelor; în 2012 au fost identificate 511 cooperative şi societăţi de tip cooperativă cu profil agricol. Însumând numărul cooperativelor la nivel naţional, în funcţie de anul înfiinţării, se observă o creştere începând cu anul 2009, când au fost înregistrate 56 cooperative agricole. În 2010, numărul acestor unităţi, înregistrate, a ajuns la 81, iar la nivelul anului 2011 existau 54 de cooperative. Dintre acestea, aproape un sfert (23%) desfăşoară activităţi în domeniul producţiei vegetale şi 26%, în domeniul creşterii animalelor. Conform Institutului de Economie Socială, în România activează, printre altele, următoarele cooperative: Dobrogea Sud, Asociaţia Pomicultorilor şi Procesatorilor de Fructe din zona Odorhei, Lunca Someşului Mic sau Asociaţia Legume Româneşti Işalniţa.