IN 1990 EXISTAU ROMÂNI CARE ADUNASERĂ BANI ŞI ŞI-AU PERMIS SĂ PLECE ÎN VACANŢE ÎN STRĂINĂTATE. Până în anii ’90, grupurile din România veneau la Budapesta pentru cumpărături. „Şi de-odată, după 1990, a început exodul românilor spre Ungaria şi spre Occident. Era groaznic cu vizele pentru Italia, Spania, pentru că atunci trebuia să ceri o viză pentru fiecare ţară. Am ajutat agenţiile româneşti să organizeze circuite„, spune Horvath. Românii voiau să vadă în ’90 în primul rând Parisul, apoi Roma. Şi-au extins în timp preferinţele, cu Sicilia, Grecia, Spania, Germania, Olanda şi ţările scandinave. „Prin Imola Tours vin anual în Budapesta vreo 850 de grupuri de români, formate în medie de 40 de persoane. Aceasta înseamnă circa 35.000 de turişti organizaţi în grupuri. În plus, oferim servicii pentru circa 120.000 de români, care vin prin alte agenţii", afirmă el.

Horvath crede că partea rea în turismul românesc este că nu se pune mai mult accent pe incoming, cum era în anii ’60. „Acum e liberă circulaţie, prin România trec multe persoane, românii s-au îmbogăţit între timp, a crescut numărul maşinilor, însă infrastructura rutieră lasă mult de dorit, nu reuşeşte să facă faţă traficului acesta uriaş. Eu călătoresc lunar câte zece zile în România şi uneori fac cinci ore de la graniţa cu Ungaria până la Cluj, iar în unele cazuri sunt sute, poate mii de camioane pe şosele. De multe ori se adună pe serpentine câte zece, poate chiar 50 de camioane. Nu mai poţi să le  depăşeşti pentru că vin maşini de pe contrasens şi aştepţi mult. În condiţiile acestea este foarte greu să călătoreşti„, spune el. Horvath, care vine de 20-30 de ori pe an în România, ia în calcul să renunţe să mai trimită grupuri de turişti în ţara noastră tocmai din cauza  circulaţiei proaste.

În urmă cu câţiva ani a cumpărat o vilă cu 46 de locuri de cazare la Borsec, care era într-o stare avansată de degradare, şi a renovat-o. Vrea să investească şi în infrastructura de agrement, pentru că la Borsec vin multe familii cu copii cu vârste de 10-12 ani, care după câteva zile se plictisesc. „Pe copii nu îi interesează aerul curat sau apa minerală, ei vor altceva. Nu au cum să se distreze. Un copil de 10-14 ani nu are ce să facă la Predeal, la Buşteni, la Azuga. Trebuie făcute urgent investiţii în agrement. Dacă vrei turism, trebuie să ţii seamă şi de copii, de faptul că vin în vacanţă familii cu copii şi aceştia nu au ce face. Ce poate să facă un tânăr? Dacă e la mare şi e furtună şi hotelul unde e cazat nu are piscină, ce face acolo? Este nevoie de parcuri de distracţie. Dacă vin zilnic 100 de copii în parcul de aventuri, încasezi mai mult ca la un hotel", a mai spus el.

Istvan Horvath lucrează cu toate agenţiile importante din România şi îi ştie pe aproape toţi proprietarii şi directorii din domeniu. Cunoaşte istoria şi geografia României mai bine decât majoritatea românilor, vine la toate târgurile de turism organizate în ţară şi călătoreşte în ţară mai mult decât cei mai mulţi agenţi de turism. În plus, cunoscuţii îl strigă „Ştefan„. În aceste condiţii, Horvath pare nu un ungur plecat din România, ci un român stabilit în Ungaria.