"DEPENDENŢA PREA MARE A CARPATAIR DE UN SINGUR AEROPORT A DEVENIT O PROBLEMĂ PE CARE ACŢIONARII AU HOTĂRÂT SĂ O REZOLVE SCHIMBÂND STRATEGIA, spune Paula Ardelean. Schimbarea majoră constă în renunţarea la principiul de operare pe sistem nod aerian, care reunea la Timişoara un evantai de rute şi destinaţii din România şi ţările învecinate în est cu multiple destinaţii din vestul Europei, deci mai puţine zboruri. Astfel, oraşe precum Bacău sau Craiova beneficiau zilnic de legături cu Italia, Germania, Franţa, Grecia, dar şi cu Ucraina şi Moldova. Aceste posibilităţi vor dispărea odată cu încetarea operării în sistem hub la Timişoara. În schimb, Carpatair va oferi zboruri directe de pe diverse aeroporturi din România şi vecinătate spre destinaţii din Europa. Flota companiei va fi formată începând cu 2014 numai din aeronave de tip Boeing 737, de capacitate mai mare faţă de cele de până la 100 de locuri deţinute în prezent.

ANUL 2013 VA FI UNUL DE TRANZIŢIE ŞI, POTRIVIT CELOR DE LA CARPATAIR, ACCENTUL NU SE VA PUNE PE VOLUM ŞI CIFRA DE AFACERI, ci pe un rezultat financiar pozitiv. În schimb, compania a bugetat pentru 2014 o creştere a numărului de pasageri transportaţi, a cifrei de afaceri şi a profitului. Numărul total de pasageri transportaţi în 2012 a fost de peste 400.000, dar în contextul reducerii numărului de destinaţii şi aeronave din flotă şi al procesului de schimbare a principiului de operare, Carpatair estimează un număr de circa 230.000 de pasageri în acest an, cu o revenire promptă, peste nivelul anului 2012, anul viitor.

Ponderea operării de la Timişoara din totalul traficului Carpatair va ajunge la finele anului spre aproximativ 20%. „E firesc să procedam aşa, dacă ne gândim la faptul că aici am investit foarte mult în ultimii 13 ani pornind o afacere de la zero, am creat o echipă deosebită de specialişti de linie aeriană şi am pus bazele unei noi filozofii în aviaţia românească bazată pe rigorile elveţiene", spune Paula Ardelean.

Ce rămâne la Timişoara? Cei de la Carpatair spun că vor păstra cinci zboruri, către Roma, Milano, Veneţia, Stuttgart şi Cernăuţi. „Aeroportul va înregistra o cădere abruptă a numărului de zboruri, de pasageri şi a cifrei de afaceri", mai spune Paula Ardelean. Faţă de anul 2011, când aeroportul înregistra 1,3 milioane de pasageri şi venituri de 46 milioane de lei, în 2013 traficul va coborî la 750.000 şi, deci, o cifră de afaceri la jumătate, reiese din calculele Carpatair.

„Decizia Carpatair este o consecinţă a schimbărilor din piaţa căreia compania i se adresează. Piaţa lor, formată din cetăţenii italieni prezenţi în România şi Moldova, a dispărut, iar nodul de la Timişoara nu a mai fost alimentat. Dacă aici există mijloace ilegale pentru alte companii, de ce au închis zborurile de la Constanţa, Cluj şi Kiev?", spune Iulian Daniel Idolu, directorul general al aeroportului. El adaugă că, până în 2012, Carpatair a beneficiat de cele mai mici taxe de operare, iar decizia companiei de adaptare la condiţiile pieţei este „bună„ şi nu va afecta financiar aeroportul - „veniturile vor fi în creştere în acest an".

Compania condusă de Petrov a pierdut la Timişoara peste 30 de milioane euro, în timp ce ajutorul de stat acordat Wizz Air a fost de zece milioane de euro. Carpatair are şi o datorie de câteva milioane de euro faţă de aeroport, pe care reprezentanţii au contestat-o în instanţă.

Craiova, Bacăul şi Chişinăul vor fi atacate în primă fază de Carpatair - din iunie se lansează zborurile Bacău-Milano, Bacău-Roma, Craiova-Roma, Chişinău-Roma, Chişinău-Veneţia şi Chişinău-Milano, în timp ce Bucureştiul pare prea aglomerat pentru a spera la vreo rută liberă.