În contextul în care încercările anterioare ale Ministerului Transporturilor de a realiza autostrăzi în parteneriate public-private sau în concesiune s-au soldat cu un eşec, soluţia aleasă de această dată, de a folosi fonduri europene pentru a construi autostrada Sibiu - Piteşti, este considerată cea mai potrivită.

Dacă anul trecut s-a inaugurat autostrada Arad-Timişoara, dar şi câteva porţiuni din Autostrada Soarelui şi centura Aradului, anul acesta vor fi finalizaţi 18 kilometri din autostrada Deva-Orăştie care face parte din Coridorul IV paneuropean, dar şi Autostrada Soarelui în întregime (mai puţin tronsonul Cernavodă-Medgidia de circa 20 de kilometri, care va fi deschis traficului în 2012 doar la câte o bandă pe fiecare sens de mers). Cele mai multe panglici vor fi tăiate însă anul viitor pe autostrăzile ce se suprapun cu Coridorul IV paneuropean, când vor fi gata peste 170 de kilometri pe rutele Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj (primul lot), Deva-Orăştie (restul de circa 15 kilometri în plus faţă de cei 18 care vor fi gata anul acesta) şi Orăştie-Sibiu.

Anul trecut CNADNR a lansat licitaţii de peste un miliard de euro doar pe Coridorul IV paneuropean, finanţate din bani europeni, grăbindu-se pe ultima sută de metri să mai atragă bani de la Bruxelles pentru a finaliza Coridorul IV, având în vedere că până la finalul lui 2013 Ministerul Transporturilor are la dispoziţie pentru infrastructura rutieră, feroviară, aeriană şi navală peste 4,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Deocamdată Transporturile stau destul de prost la capitolul atragere de fonduri europene, la finalul lunii martie gradul de absorbţie fiind sub 7%, echivalentul a circa 280 de milioae de euro, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Europene.

"Problemele par a se complica în toate direcţiile, inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene. Nu cred că vor veni vremuri prea bune pentru România, stăm la mâna banilor europeni în loc să producem noi bani", explică Georgică Cornu de la Confort.

Chiar şi aşa, Ministerul Transporturilor trage tare în continuare cu licitaţiile pentru a se asigura că reuşeşte să finanţeze măcar Coridorul IV paneuropean. Astfel, CNADNR a lansat recent patru licitaţii în valoare cumulată de circa 870 de milioane de euro) pentru construcţia a peste 97 de kilometri de autostradă de pe Coridorul IV paneuropean. CNADNR a scos la licitaţie tronsonul Dumbrava-Ilia (care face parte din autostrada Lugoj-Deva), lotul 2, cu o lungime de 28,6 kilometri, valoarea estimată a contractului fiind de 251 milioane de euro, dar şi tronsonul Dumbrava-Ilia, lotul 3, cu o lungime de 21,1 kilometri, valoarea estimată fiind de 234 milioane de euro. La licitaţie a fost scos şi lotul al patrulea al sectorului Dumbrava-Ilia, cu o lungime de 22,1 kilometri, valoarea estimată a contractului fiind de 244 milioane de euro.

CNADNR a lansat licitaţia şi pentru lotul al doilea al autostrăzii Timişoara-Lugoj, cu o lungime de 25,6 kilometri şi cu o valoare de 142 milioane de euro. Acest ultim tronson a mai fost atribuit anul trecut consorţiului italian Tirrena Scavi-Societa per Condotte d'Acqua-Cossi Construzioni, dar rezultatul licitaţiei a fost contestat de consorţiul condus de firma românească Tehnologica Radion, controlată de Theodor Berna.

Cu circa 390 de kilometri funcţionali în prezent, România continuă să se afle la coada clasamentului regional, ţări precum Polonia sau Ungaria depăşind deja 1.000 de kilometri fiecare. Visul de a traversa ţara de la vest la est pe o autostradă continuă ar putea deveni realitate în 2016 sau nu, în funcţie şi de banii care vin de la Bruxelles, dar şi de priorităţile mediului politic.