Cum vrea BMW să cucerească segmentul premium din România

Autor: Bogdan Angheluţă Postat la 17 ianuarie 2017 973 afişări

Consumul a crescut anul trecut în toată Europa, iar asta s-a reflectat şi asupra vânzărilor din sectorul auto; producătorii de modele premium au profitat din plin, iar segmentul de lux din România a depăşit în 2016 pragul de 10% din totalul vânzărilor. În România, vânzările BMW, unul dintre principalii producători premium, au ajuns anul trecut la aproape 2.700 de unităţi, în creştere cu 38% faţă de 2015. Managerii companiei povestesc despre planurile pentru 2017, viitorul vehiculelor electrice în România şi despre ce maşini vor să cumpere românii.

Focus pe maşini electrice

BMW a raportat câştiguri substanţiale pentru exerciţiul financiar din anul 2015: un profit de 6,4 miliarde de euro, cu 10% mai mare decât în anul precedent. De asemenea, veniturile companiei în 2015 au crescut cu 15%, până la 92,2 miliarde de euro, faţă de 80,4 miliarde de euro realizate în exerciţiul financiar precedent. Creşterea veniturilor a fost în principal rezultatul unor vânzări record, de 2,25 milioane de automobile în cursul anului 2015. Cu toate acestea, profitul BMW pe trimestrul al treilea din 2016 a scăzut, în condiţiile în care producătorul german a cheltuit mai mult pe dezvoltarea maşinilor electrice şi întâmpină dificultăţi la vânzarea sedanurilor de lux în SUA, unde cumpărătorii preferă modelele SUV. Profitul BMW din vânzarea de maşini a scăzut la 8,5%, faţă de 9,1% anul trecut, potrivit unui anunţ al companiei; aceasta se compară cu un profit de 11,4% la rivalul Mercedes, care câştigă clienţi cu o linie nouă de limuzină. Astfel, BMW încearcă să vândă maşini mai mari şi mai scumpe, în încercarea de a-şi finanţa investiţiile în divizia de maşini electrice. Producătorul german a fost unul dintre pionieri pe segmentului electric, dezvoltând modelul de oraş i3 în 2013. În SUA, vânzările au scăzut cu 8,7% pentru producătorul german, singura regiune care a raportat un declin major. Livrările în Europa au crescut cu 10,4%.

Maşinile electrice poate sunt mai scumpe, pentru că au altă tehnologie pe ele, dar şi lipsa de insfrastructură şi teama oamenilor vizavi de autonomie reprezintă motive pentru care ele nu se vând încă în volum atât de mare, este de părere Dana Popescu. „Este vorba şi de un blocaj psihologic; lumea exagerează fricile sau gradul de dependenţă în ceea ce priveşte maşinile electrice. Cu o maşină clasică poţi să faci orice, cu un i (modelele electrice ale BMW - n.red.) deja te gândeşti: „Nu pot să fac asta, nu pot să fac aia“. Dar odată ce ai înţeles la ce foloseşte i-ul sau unde foloseşti tu maşina 90% din timp, ce avantaje ai şi cum anume poţi să îţi reduci costul la 7 lei pe suta de kilometri, situaţia se schimbă.” Iar staţiile de încărcare nu reprezintă neapărat o problemă, explică Cristian Vlaşin: „Acasă, dacă proprietarul unui vehicul electric are garaj sau acces la priză, o poate lăsa peste noapte la încărcat. Părerea mea este că pentru un drum la birou, în nordul Bucureştiului, poţi foarte bine să o încarci acasă. Dacă te plimbi mai mult, dacă ai nevoie de un range mai mare doar ca să fii confortabil, atunci o poţi încărca la birou.”

Clienţii care aleg maşini electrice au un anumit nivel de cultură şi un anumit venit, dar din punctul de vedere al vârstei sunt extrem de diferiţi, explică Dana Popescu, managerul diviziei de maşini electrice. În general, spune ea, clienţii care aleg maşini electrice mai au încă o maşină clasică.

„De câte ori avem ocazia, spunem aproape obsesiv că vrem un cadru legal, stabil, coerent, o strategie pe termen lung în ceea ce priveşte impozitarea, taxarea, infrastructura şi aşa mai departe. Este unul dintre marile dezavantaje în zona de planificare chiar şi pentru noi, care să spunem că suntem obişnuiţi cu lipsa de predictibilitate sau cu volatilitatea. Nu avem investiţii întrucât cei din străinătate nu au putut să facă calcule, nu pentru că business case-ul nu ar fi fost bun”, remarcă Cristian Vlaşin. „Îţi trebuie o strategie de implementare a noilor tehnologii, la care statul poate ajuta, şi o strategie de asigurare a unei infrastructuri astfel încât să devină plauzibilă, eficientă şi fezabilă o astfel de tehnologie într-un stat ca România. Chiar dacă avem orientare spre nou, am rămas în urmă cu investiţii precum staţii de încărcare pentru maşini electrice. Sigur, nu suntem atât de aroganţi încât să avem pretenţia de la un guvern să cheltuie bani publici pentru că aşa vrem noi, pentru că ajută businessul. Lucrurile astea se întâmplă într-un mod cât se poate de sustenabil, gândit şi foarte justificat”, adaugă Cristian Vlaşin. Industria auto angrenează locuri de muncă, industrii conexe - de la oţelărit până la cercetare şi dezvoltare. Sectorul auto acoperă toate zonele unei economii, de aceea, punctează reprezentantul BMW, „spunem că există un motiv cât se poate de argumentat ca şi statul să facă business. Mobilitatea bună într-o ţară e deja o condiţie obligatorie pentru a avea o anumită categorie de rating, atragi mult mai bine dacă infrastructură e pusă la punct”.

Un proces de extindere calculat

Spre deosebire de alţi producători, BMW nu a mizat pe o reţea extinsă de centre service sau de vânzări, orientându-se în principal către zonele urbane medii şi mari. „Spre deosebire de alte mărci, nu am împânzit ţara de centre integrate doar aşa, de dragul de a fi oriunde. Fiecare investiţie, fiecare dealer a reprezentat o analiză foarte detaliată de profitabilitate, business pe termen lung. De aceea, în continuare cred că noi suntem cea mai restrânsă reţea în top 3 mărci premium. Nu este un handicap, nu este o întâmplare, este ceea ce justifică potenţialul de piaţă calculat de noi începând din 2007, de când am deschis BMW Group România”, explică Vlaşin. „Analizăm întotdeauna potenţialul în aşa fel încât să nu canibalizăm reţeaua existentă şi, în acelaşi timp, să fim cât mai aproape de grupul nostru ţintă.”

Decizia de a deschide un nou centru este luată după mai multe criterii, spune el, dar este foarte important succesul dovedit de parteneri la nivel local şi resursele financiare. Costurile pentru un astfel de proiect, în afara Bucureştiului, se ridică la 2,5 - 3,5 milioane de euro. „Iar asta pentru că partenerii noştri sunt stăpâni, autonomi şi independenţi pe businessul lor. Este investiţia lor, sunt în măsură să îşi gestioneze întreaga activitate, noi le oferim suport şi îndrumare”, afirmă reprezentantul BMW. El spune că analizează cu mare atenţie zona pe care o arată piaţa, într-o manieră realist-pesimistă, şi astfel au avut surprize foarte plăcute, ca dealerii să se vândă mai mult decât estimaseră reprezentanţii companiei. „Dacă vă uitaţi de exemplu pe rezultatele noastre în raport cu alţi jucători din aceeaşi regiune, de foarte multe ori veţi vedea volume foarte mari la noi. Chiar dacă nu suntem lideri de segment, ca vânzări pe centru suntem aproape la dublu faţă de lider.”

Accelerarea procesului de extindere, spune managerul BMW, ar fi justificat doar de o creştere constantă a pieţei, timp de câţiva ani. „Vom creşte, dar tot de o manieră sustenabilă. Interesul nostru nu este să avem explozie în vânzări, ci să alegem corect, foarte bine dimensionat pe termen lung. Nu vrem doar rezultate imediate. Din 2009 încoace, cam toate mărcile au avut probleme majore de supravieţuire, au fost destule falimente în diverse reţele, în timp ce BMW a trecut cu rezultate chiar foarte bune peste toţi aceşti ani.”

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.