Ca şi potenţial de business pentru Lufthansa, România se înscrie, în opinia lui Kisch, în aceeaşi categorie cu Polonia şi Cehia, "ţări pentru care am speranţe mari şi în cazul cărora văd creştere şi în 2012". De partea cealaltă a baricadei se află Bulgaria şi Ungaria, unde prevede că piaţa va ajunge în curând la un punct în care nu se mai poate vorbi decât de stagnare.

Mai mult decât atât, oficialii Lufthansa spun că România este statul european cu cea mai mare creştere procentuală a traficului de pasageri în acest an faţă de 2010, în mai multe luni avansul depăşind 50%. "Au fost luni când creşterea traficului faţă de aceeaşi lună a anului anterior depăşea chiar 50%", spune Ofer Kisch. Motivele care pot explica această creştere sunt faptul că 2010 a fost un an dificil şi, raportându-ne la el, 2011 este evident mai bun. În plus, vine şi faptul că transportatorul aerian german a încheiat contracte cu companii de pe piaţa locală, care aduc aproape 40% din pasagerii transportaţi.

Evoluţia pozitivă a numărului de pasageri transportaţi de Lufthansa în acest an vine în contextul în care traficul pe cele mai mari aeroporturi din ţară a crescut cu 5% în lunile de vară, astfel că aproape 2,5 milioane de români s-au îmbarcat şi au aterizat pe aeroporturile Henri Coandă (Otopeni), Aurel Vlaicu (Băneasa), Traian Vuia (Timişoara) şi aeroportul din Iaşi.

Deşi recunoaşte că se aşteaptă la creştere şi anul viitor, Ofer Kisch spune că avansul se va situa undeva între 7 şi 15 procente: "Pieţele nu pot creşte cu 50% în fiecare an". În plus, traficul depinde într-o mare parte de investiţiile străine directe şi previziunile nu sunt dintre cele mai optimiste pentru viitorul apropiat. Totuşi, Kisch îşi pune speranţele în noua generaţie, care va zbura, fie pentru afaceri, fie de plăcere: "Este o generaţie deschisă spre internaţional".

În acest context, Lufthansa, împreună cu celelalte două companii din grup prezente în România, operează peste 140 de zboruri săptămânal de pe aeroporturile din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi şi Sibiu. 97 sunt ale Lufthansa, 44 ale Austrian Airlines şi 7 ale Swiss. Din punctul de vedere al numărului de zboruri operate în regiune, România este a doua piaţă ca importanţă după Polonia, unde numărul total de zboruri este 216, însă şi populaţia este aproape dublă faţă de cea a României.

În ceea ce priveşte gradul de ocupare al aeronavelor, Kisch spune că a fost de circa 70% la nivelul lui 2010 şi speră ca în 2011 să depăşească acest prag.

Pentru a exploata la maxim potenţialul regiunii, Kisch foloseşte în România şi în celelalte 11 pieţe pe care le conduce experienţa acumulată anterior la conducerea operaţiunilor Lufthansa din Turcia şi Israel. "Lucrez de 21 de ani în cadrul companiei. M-au recrutat în Israel". Apoi a plecat doi ani în Germania la un program de management. S-a întors în Israel pe o poziţie de marketing şi vânzări, pentru ca în '97 să ajungă la conducerea Lufthansa Turcia. "După cinci ani şi jumătate, trebuia să plec în Africa de Sud, însă compania mi-a cerut să mă întorc în Israel, unde situaţia era dificilă. Eu cunoşteam piaţa". El îşi aminteşte că mandatul iniţial era de patru ani, însă patru s-au transformat în opt.

În timp, a reuşit să introducă un zbor zilnic Frankfurt - Tel Aviv. Apoi a urmat şi un zbor regulat de seară pe aceeaşi rută. "În ultimii doi ani de mandat am reuşit să introduc şi München -Tel Aviv." Apoi a preluat conducerea Europei Centrale şi de Est, "o misiune mai colorată", după cum el însuşi o descrie. Criza, care a avut efect şi asupra businessului Lufthansa, joacă rolul ei. "Am simţit-o începând cu sfârşitul lui 2009 şi continuând cu 2010." Pe mai multe rute a scăzut cererea, putându-se observa astfel că firmele şi-au redus bugetele. "Cei care călătoreau la business class au început să meargă la economic." Mai mult, mai ales în Europa, unele corporaţii au trecut de la companiile de linie cu care aveau relaţii vechi la low-cost. "Competiţia a devenit mai dură. Soluţia? Trebuie să operăm cu costuri mai mici." În acest sens, Lufthansa cumpără aeronave noi, cu un consum mai scăzut. Kisch dă exemplul aeronavei A380, cel mai mare avion de pasageri din lume, cu o capacitate de peste 550 de persoane: "Costul de operare şi costul per pasager sunt mai mici." Aşadar, germanii au decis să investească 17 miliarde de euro până la finalul lui 2016 pentru a cumpăra 202 aeronave noi.