Daca tot romanii vor fi cei care isi vor adjudeca marile contracte, ramane de vazut. Cert este ca anul trecut, unul dintre marii castigatori de contracte de infrastructura a fost grupul Straco, controlat de oamenii de afaceri Alexandru si Traian Horpos, numele companiei figurand in patru dintre cele mai mari zece contracte atribuite de CNADNR. De altfel, Straco apare drept castigator, alaturi de austriecii de la Strabag, si in cel mai mare proiect atribuit in 2010 de CNADNR, cel de constructie a autostrazii Deva-Orastie, cu o valoare de circa 180 de milioane de euro fara TVA. Ce-i drept, in afara de acest contract, licitatiile din anul precedent nu au depasit 100 de milioane de euro, dar din randul castigatorilor nu au lipsit nume precum Romstrade, controlat de Nelu Iordache, Delta ACM 93, detinuta de familiile Diaconu si Cristescu, sau UMB Spedition, firma lui Dorinel Umbrarescu.

Tot Straco Grup a fost ales castigator si pentru intretinerea autostrazii Bucuresti-Pitesti si a centurii Pitesti, alaturi de Delta ACM 93 si Romstrade, dar si pentru largirea la patru benzi a drumului national 73, alaturi de Genesis International, companie controlata tot de Straco. Firma si-a adjudecat si contractul de intretinere multianuala a autostrazii Bucuresti-Cernavoda, impreuna cu Romstrade. Straco Grup a fost infiintata in anul 2003, iar in anii anteriori a fost implicata in mai multe contracte de reabilitare a strazilor atat cu Primaria Sectorului 3, cat si cu Primaria Bucuresti.

Numele constructorilor straini nu lipseste in totalitate din randul celor mai mari contracte atribuite anul trecut de CNADNR, insa acestia nu s-au remarcat atat de mult. Austriecii de la Strabag, alaturi de Delta ACM si C&I Euroconstruct, au castigat anul trecut reabilitarea drumului national 67B Scoarta-Pitesti, pe o distanta de circa 188 de kilometri. Valoarea acestui contract s-a ridicat la circa 87 de milioane de euro.

Un contract ceva mai mic a fost castigat de ungurii de la Nemzetkozi Vegyepszer, in consortiu cu firma romaneasca Diferit SRL, pentru centura Cluj Est, insa valoarea contractului nu depaseste 18 milioane de euro. Sub zece milioane a fost si contractul atribuit germanilor de la Bilfinger Berger Baugesellschaft pentru reabilitarea podului peste Dunare de la Giurgeni, inclus in drumul national 2A, potrivit informatiilor transmise de CNADNR.

Nu numai CNADNR a anuntat investitii masive in drumurile mari, ci si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, care a publicat recent un anunt de intentie pentru ceea ce este considerata a fi cea mai mare licitatie din istoria Romaniei, de 3,3 miliarde de euro, pentru realizarea Programului National de Infrastructura, ce va cuprinde, pe langa constructia a 10.000 de kilometri de drumuri judetene si locale, si modernizarea satului romanesc. In momentul in care se vor publica si anunturile de participare, cel mai probabil ca aceasta licitatie va atrage multe firme in ciuda faptului ca lucrarile se vor desfasura, cel putin pana in 2013, pe banii constructorilor.

Una dintre firmele romanesti care si-a anuntat intentia de a participa si la acest proiect al MDRT-ului este PA & CO International, detinuta de omul de afaceri Costel Casuneanu, considerat unul dintre regii asfaltului din Romania. "Ne intereseaza si aceasta varianta, chiar daca investitiile se fac, initial, pe banii constructorilor. PA & CO International participa la toate licitatiile publice, in domeniul sau de activitate. In general, compania noastra se prezinta saptamanal, in medie, la cel putin doua licitatii. Analizam toate anunturile facute publice prin intermediul SEAP si participam acolo unde intrunim conditiile, in incercarea de a ne conserva pozitia pe piata", explica Casuneanu. Omul de afaceri din Bacau nu va fi singurul care va participa, iar licitatia va scoate la suprafata toate consortiile si strategiile constructorilor care activeaza in Romania. In lipsa de orice altceva, proiectele publice vor fi gura de oxigen de care piata constructiilor, care a scazut cumulat cu circa 40% in anii 2009 si 2010, are nevoie pentru a-si reveni din criza.