Cine scoate profit din programul Rabla

Autor: Bogdan Alecu Postat la 25 mai 2012 38 afişări

Programul Rabla a fost considerat întotdeauna drept o bună sursă de creştere a vânzărilor. Un discount din partea statului ar scoate mai puţini bani de la dealer, deci i-ar asigura un profit mai mare. Sau nu.

"Noi deja am reanalizat situaţia de pe piaţă şi estimăm că vor fi cel mult 60.000 de tichete în 2012. Dacă se vor opri aici, vom pierde cel puţin 5.000 de clienţi privaţi, ceea ce înseamnă că anul acesta vom avea 95.000 de maşini înmatriculate faţă de 100.000 estimate iniţial. O astfel de scădere înseamnă să pierzi un sfert din clienţii privaţi. Avem nevoie de o declaraţie fermă în ceea ce priveşte taxa de poluare şi ce se va întâmpla în următorii ani cu aceasta", spune Henrik Nenzen, managing director la Ford România.

La doar o lună şi jumătate de la demararea noului program de casare Administraţia Fondului pentru Mediu aproape a epuizat tichetele, însă nici 15% dintre acestea nu au ajuns să fie utilizate efectiv la achiziţia unei maşini noi.

"Piaţa românească ar putea înregistra al cincilea an consecutiv de scădere. Acest lucru este cauzat de contextul economic dificil din toată Europa, dar este accentuat în România de o serie de măsuri, cum ar fi limitarea creditării sau demararea tardivă a programului Rabla, cu un număr redus de vouchere", spune Jérôme Olive, director general al Dacia şi Grup Renault România.

Peste 22.000 de maşini mai vechi de zece ani s-au casat la unităţile Remat la o lună şi jumătate de la demararea programului, însă mai puţin de 3.300 de tichete au fost utilizate pentru a cumpăra 1.100 de maşini noi. Pentru fiecare automobil nou se pot utiliza trei tichete, cu o valoare cumulată de aproape 2.700 de euro.

Astfel, având în vedere că în piaţă încă sunt disponibile aproape 19.000 de tichete, cu ajutorul acestora s-ar putea cumpăra peste 6.300 de maşini noi, echivalentul a o lună întreagă de vânzări. Pentru comparaţie, în aprilie s-au vândut pe piaţa locală 6.650 de maşini noi, în scădere cu peste 21% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce faţă de luna martie creşterea este de numai 14%. În aprilie 2011, când s-a dat startul programul de casare, creşterea faţă de luna anterioară a fost de aproape 40%, vânzările ajungând la 8.500 de maşini.

Numărul redus de achiziţii este explicat de reprezentanţii companiilor prin preţul ridicat al voucherelor tranzacţionate în piaţă. Dacă în 2010 sau 2011 voucherele ajungeau să coste între 700 şi 1.500 de lei, în funcţie de perioada de tranzacţionare, acum preţul acestora a depăşit chiar şi 2.600 de lei. Administraţia Fondului pentru Mediu a alocat pentru programul de stimulare a înnoirii parcului auto 30.000 de tichete, din care 25.580 de tichete pentru persoane fizice şi 4.420 pentru persoane juridice. Din numărul de tichete valorice alocate persoanelor fizice s-au distribuit către unităţile Remat 24.391 de vouchere.

"Statul trebuie să înţeleagă că subvenţionarea achiziţiei de maşini noi aduce mulţi bani la bugetul de stat. Spre exemplu, numai din TVA se întoarce o sumă de cel puţin trei-patru mii de euro de la fiecare maşină nouă vândută şi în plus sunt eliminate de pe străzi maşinile vechi şi poluante. Ar trebui să avem în continuare şi anul acesta tot 120.000 de vouchere", crede Henrik Nenzen, managing director al Ford România, responsabil direct de importurile şi vânzările mărcii pe piaţa locală. În cazul unui automobil Dacia Logan în valoare de 8.500 de euro, TVA-ul plătit este de 1.645 de euro. Statul iese "pe plus" din programul Rabla doar în cazul maşinilor cu preţuri de peste 11.250 de euro, care reprezintă mai puţin de jumătate din program.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
programul Rabla,
dealeri,
auto,
vanzari,
mediu
/analize/transporturi/cine-scoate-profit-din-programul-rabla-9663132
9663132
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.