SUB PROTECŢIA INSOLVENŢEI, PROCESUL DE REORGANIZARE DEMARAT DE CARPATAIR VIZEAZĂ MENŢINEREA COMPANIEI LA PARAMETRI FUNCŢIONALI, chiar dacă prezenţa pe piaţă va scădea dramatic. „Da, devenim mici şi ne asumăm asta, dar vrem să salvăm compania„, spune vicepreşedintele Carpatair. Transportatorul are în proprietate patru aeronave - trei Fokker 100 şi un Boeing 737 -, astfel că îşi permite să menţină avioanele la sol la costuri mult mai mici decât cele ale unor zboruri neprofitabile. „Pentru că nu plătim chirie, avem doar costuri mici de mentenanţă, preferăm să găsim alte soluţii decât cele de a zbura în low season„, explică directorul comercial al companiei. Una dintre soluţii este cea a folosirii celor patru avioane în regim charter prin semnarea unor contracte de închiriere cu operatorii din turism. „Nu mai există companii 100% de linie în afară de transportatorii naţionali. Trebuie să operezi acele curse care îţi aduc pasageri şi profit suficient şi în rest să ai chartere unde să obţii un câştig garantat„, explică Paula Ardelean direcţia înspre care se îndreaptă foştii timişoreni.

Adrian Ionaşcu, director în cadrul companiei Blue Air, spune că litigiul cu aeroportul din Timişoara este o problemă cât se poate de reală, iar Carpatair a fost afectată de faptul că Wizz Air, concurentul direct, zbura cu taxe mult mai mici, mai ales că există decizii definitive ale instanţei care,din păcate, nu se aplică.

CARPATAIR OBŢINEA LA FINELE ANULUI 2012 O DECIZIE IREVOCABILĂ A CURŢII DE APEL DE LA PITEŞTI DE ANULARE A AJUTORULUI DE STAT ACORDAT COMPANIEI WIZZ AIR DE AEROPORTUL „TRAIAN VUIA„, care confirma sentinţa anterioară a Tribunalului Timiş, prin care se constata caracterul de ajutor de stat ilegal al măsurii de discount global pentru aeronavele de peste 70 de tone cu care operează compania low-cost. De cealaltă parte, Wizz Air saluta la începutul anului 2013 decizia Tribunalului Bucureşti de a respinge una dintre reclamaţiile făcute de Carpatair împotriva aeroportului. „Poate acum Carpatair va accepta faptul că forul potrivit pentru aceste situaţii este Comisia Europeană, către care Wizz Air a înaintat toate analizele economice, dovedind că toate acordurile încheiate între Wizz Air şi aeroportul din Timişoara îndeplinesc principiul investitorului de piaţă şi au adus beneficii substanţiale şi creşteri semnificative ale numărului de pasageri pe aeroport", spunea la începutul anului trecut Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air. Comisia Europeană încă nu s-a pronunţat.

„Este păcat că au investit atât de mult în dezvoltarea aeroportului şi au fost trataţi astfel. Un transportator care mai operează două destinaţii în sezonul de iarnă şi opt în sezonul de vară nu mai e o companie aeriană„, spune Ionaşcu. Şeful Blue Air constată că reacţia autorităţilor române faţă de o companie românească a fost aceeaşi mereu: niciuna. „Eşti mereu în bătaia vântului, iar aviaţia este o afacere cu marje mici, mai ales pe o piaţă cu o concurenţă acerbă şi cu jucători ca Wizz Air care nu joacă după aceleaşi reguli. În aceste condiţii, ne îndreptăm către dispariţia transportatorilor aerieni cu capital românesc, fie că vorbim despre TAROM, Blue Air sau Carpatair."

Ionaşcu mai spune că Wizz Air nu a avut nicio barieră în România, de la intrarea pe piaţă şi până în prezent, deşi nu plăteşte nicio taxă din bilete la bugetul de stat şi zboară aproape gratuit de pe aeroporturi cum sunt cele din Timişoara sau Târgu-Mureş. „Wizz Air a împins TAROM în situaţia în care este astăzi, având şi puternicul sprijin financiar al americanilor, care şi-au dorit să creeze cea mai mare companie aeriană din Europa Centrală şi de Est. Şi au şi reuşit. Aceasta a fost politica celor de la Ministerul Transporturilor, autoritatea care gestionează aeroporturile din România. Nu contestă nimeni că nu e o piaţă liberă, dar ar fi trebuit să se construiască o politică pentru companiile româneşti, care să nu primească beneficii, dar să fie măcar cu jumătate de pas înaintea concurenţilor„, rezumă Ionaşcu.

Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene„, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia„. Informaţiile din document îl contrazic pe directorul aeroportului, care declara în vară pentru Business Magazin că decizia companiei de adaptare la condiţiile pieţei este „bună„ şi nu va afecta financiar aeroportul - „veniturile vor fi în creştere în acest an (2013 - n.red)„. În replică, Paula Ardelean spune că, după ce Carpatair a închis hub-ul, aeroportul va trebui să demonstreze că „e în stare să facă profit cu veniturile de la operatorul pe care îl subvenţionează cu încăpăţânare de şase ani în detrimentul celorlalţi concurenţi."