Dincolo însă de planurile de pe hârtie, una dintre cele mai importante întrebări este cum va finanţa CNADNR construcţia a încă 1.800 de kilometri de autostrăzi până în 2020. Şova spune că, pe lângă banii ce vor veni din diverse fonduri europene, adică peste 6 miliarde de euro, statul va folosi bani din acciza suplimentară la carburant, care a intrat în vigoare de la 1 aprilie. Astfel, fondurile colectate din acciză în acest an pentru construcţia de autostrăzi sunt estimate la 2 miliarde lei (0,45 miliarde de euro), urmând ca din 2015 suma să crească la 2,4 miliarde lei (0,5 miliarde de euro) anual, a explicat ministrul transporturilor.

Acciza ar urma să finanţeze construcţia a 697 de kilometri de autostrăzi pe rutele Suplacu de Barcău-Gilău, Târgu-Mureş-Târgu-Neamţ-Siret, Bucureşti-Giurgiu, Calafat-Craiova, respectiv Craiova-Alexandria. În afară de anul 2015, când România ar urma să deschidă circulaţia pe încă 167 de kilometri, din 2016 şi până în 2020 inclusiv CNADNR vrea să taie panglica anual pe câte circa 310 kilometri, în medie, potrivit calculelor Business Magazin pe baza unor date prezentate săptămâna trecută de ministrul transporturilor Dan Şova.

Mai mult, deşi până acum nu există nicio autostradă care să traverseze munţii româneşti, până în 2020 hărţile companiei de drumuri indică faptul că românii vor putea străbate atât Carpaţii Orientali, cât şi pe cei Meridionali şi Occidentali prin şase autostrăzi.

Cea mai importantă trecere a munţilor rămâne Sibiu-Piteşti, autostradă pentru care în ultimii ani nu s-au făcut foarte mulţi paşi, în ciuda faptului că mai toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria au adus-o în discuţie. Estimată să coste peste 3 miliarde de euro, autostrada Sibiu-Piteşti, cea mai scumpă şosea din România, a fost cerută în repetate de rânduri şi de grupul auto Dacia-Renault, cel mai mare exportator de pe plan local.

Construcţia de autostrăzi în România vine în contextul în care traficul a crescut de circa patru ori în ultimul sfert de secol. În prezent, România are 236 de vehicule la 1.000 de locuitori, iar 68% din trafic se realizează pe autostrăzi şi drumuri naţionale, restul de 32% fiind pe alte drumuri, potrivit datelor companiei de proiectare şi consultanţă Search Corporation.

Fie că sunt simple promisiuni politice în contextul anului electoral 2014, fie că guvernanţii chiar au pus la punct o strategie coerentă de construcţie de autostrăzi, cert este că în România nevoia de şosele de mare viteză este extrem de mare.

Ocolită de anumiţi investitori străini tocmai din cauza lipsei unei infrastructuri dezvoltate, România nu îşi mai poate permite să fie elevul repetent al Uniunii Europene la acest capitol.