Chiar dacă unii constructori au reuşit să-şi dubleze afacerile anul trecut, au existat şi companii al căror business a scăzut, pe fondul comenzilor mai puţine. Este cazul Hidroconstrucţia, companie controlată de management şi salariaţi, al cărei rulaj a scăzut cu aproape 40% anul trecut, până la 140 de milioane de euro, în contextul intrării în insolvenţă a Hidroelectrica, unul dintre principalii săi clienţi. Şi firmele omului de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu, Spedition UMB şi Tehnostrade, au avut cifre de afaceri în scădere, cu 26%, respectiv 9%, arată calculele BM pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului.

Cumulat, cele două companii au ajuns la un rulaj de 261 de milioane de euro. Dincolo însă de declinul cifrelor de afaceri, anul mai slab pe piaţa construcţiilor s-a resimţit şi în scăderea marjelor de profit, Umbrărescu înregistrând anul trecut prin cele două firme un profit de 37,7 milioane de euro, în minus cu 41% faţă de anul anterior. Situaţia însă este similară şi în cazul celorlalţi constructori, care nu au mai scos anul trecut atât de mulţi bani din construcţiile de infrastructură sau de clădiri ca în anii anterior.

SPRE EXEMPLU, FIRMA DELTA ACM 93, CONTROLATĂ DE OMUL DE AFACERI BUCUREŞTEAN FLOREA DIACONU, şi-a redus profitul cu 71% anul trecut, la puţin peste 3 milioane de euro, în ciuda faptului că businessul a crescut cu aproape o cincime, la 113 milioane de euro. Scăderea profiturilor este explicată şi prin faptul că pe piaţa construcţiilor concurenţa este din ce în ce mai mare pentru puţinele proiecte care se mai fac, iar la licitaţii se merge de obicei cu preţul cel mai mic, astfel că, în mod automat, şi posibilitatea de a mai obţine profiturile mari de altădată se diminuează.

IN 2013 PROFITUL VA SCĂDEA ŞI MAI MULT (în cazul Delta ACM 93 - n.red.), va ajunge la 50% din ce a fost anul trecut„, spune Florea Diaconu.

În contextul în care licitaţiile de infrastructură sau de construcţii private sunt din ce în ce mai puţine, sectorul construcţiilor nu dă semnale că şi-ar putea reveni anul acesta, iar estimările din piaţă indică o stagnare în cel mai optimist scenariu. Chiar dacă de ani buni se discută despre nevoile pe care România le are în ceea ce priveşte infrastructura şi locuinţele, lipsa banilor şi chiar şi diferendele de pe scena politică locală au pus în aşteptare multe proiecte de construcţii ce ar fi trebuit să apară pe harta României.

Multe ţări, aşa cum sunt China sau Statele Unite, au investit masiv în construcţii în ultimii ani pentru a stimula creşterea economică, însă în România anii 2012 şi 2013 au adus o reducere drastică a sumelor pentru investiţii. Iar această tăiere la sânge a banilor de la stat, dublată de blocarea timp de aproape un an a fondurilor europene pentru infrastructura de transport, s-a regăsit direct în evoluţia pieţei construcţiilor în ultima perioadă. În primul semestru al acestui an, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), care a ajuns să fie în ultimii ani principalul client al companiilor mari de construcţii, a semnat contracte noi de doar 6 milioane de euro şi niciunul pentru construcţii de şosele.

Chiar dacă a lansat licitaţii pentru construcţia de autostrăzi încă de acum un an, respectivele lucrări nu au început nici până acum şi niciun nou contract de autostrăzi nu a fost semnat. Tocmai pentru că nu mai poate susţine din bani de la bugetul de stat construcţia de şosele, guvernul mizează în prezent pe concesiunile de autostrăzi, care vin însă la rândul lor cu dezavantaje, având în vedere că investitorii privaţi care vor contribui cu bani pentru construcţia respectivelor drumuri vor avea dreptul să impună şi taxe de utilizare.

Dincolo de infrastructură, nici pe partea de proiecte private lucrurile nu stau mai bine: mai puţine centre comerciale, mai puţine spaţii de birouri şi mai puţine case. În acest context, întrebarea de pe buzele tuturor jucătorilor din construcţii rămâne aceeaşi din ultimii ani: de unde să revină creşterea?