„Multe alte aeroporturi din Europa Centrală şi de Est sunt mai mult decât receptive la creşterea propusă de Ryanair, ne solicită prezenţa“, explică el. Potrivit lui, aeroportul Otopeni subperformează şi oferă în acest sens spre comparaţie aeroportul din Dublin. „Aeroportul din Bucureşti este tranzitat de circa 10 milioane de pasageri, în schimb aeroportul din Dublin este tranzitat de 22 de milioane, raportat la numărul populaţiei, de pe aeroportul din Dublin pleacă de patru ori mai mulţi pasageri. Cu siguranţă este loc de mai bine.“ O’Brien vorbeşte şi despre faptul că guvernul Irlandei a luat măsuri specifice pentru a reduce taxele de operare, iar ei au recompensat această măsură în doar trei ani cu o creştere a traficului cu 3 milioane de pasageri. „Este de neconceput ca o ţară atât de bine poziţionată în Europa ca România să aibă atât de puţine conexiuni din Capitală, oferta noastră este acolo, suntem fericiţi să primim un telefon oricând“, spune el referindu-se la cele 79 de conexiuni pe care aeroportul din Otopeni le oferă.

Irlandezii nu exclud nici reînceperea activităţilor de pe alte aeroporturi din ţară. „Am discutat şi cu alte aeroporturi din România – Cluj, Timişoara, Târgu-Mureş –, cu siguranţă există multe oportunităţi pentru acele aeroporturi, dar nu am stabilit deocamdată nimic concret“.

În ce priveşte strategia europeană a Ryanair, aceasta va fi în continuare legată de preţurile scăzute, precum şi de creşterea semnificativă a flotei, de la 321 la peste 500 de aeronave, datorită unei comenzi de aeronave Boeing 737‑800 ce vor începe să fie livrate de anul viitor. Acestea vor funcţiona cu un consum mai redus de combustibil, vor produce mai puţin zgomot şi vor avea mai multe locuri. Valoarea investiţiilor în achiziţia de noi aeronave este confidenţială, însă O’Brien spune că preţul de catalog al fiecăreia dintre aeronavele achiziţionate este de peste 100 milioane de dolari. „Este un activ scump, de aceea trebuie să fim atenţi unde îl vom aloca. Dacă Intel creează o fabrică, nu poate să o mute a doua zi, în schimb noi putem“. Câteva din aeronave ar putea să funcţioneze de pe aeroportul din România, însă O’Brien nu a precizat câte vor fi alocate acestuia.

În plus, dacă până acum doi ani compania a fost inflexibilă în ce priveşte serviciile oferite, acum reprezentanţii Ryanair spun că se concentrează şi pe un program de îmbunătăţire a acestora. Firma irlandeză şi-a transformat serviciile după ce „în mod nenecesar i-a enervat pe pasageri“, potrivit unei declaraţii anterioare din presa internaţională a lui Michael O’Leary, CEO-ul companiei. Ca parte a acestei transformări se află, printre altele, alocarea de locuri, locuri cu mai mult spaţiu pentru pasageri ori introducerea unui al doilea bagaj de mână.

În ce priveşte discuţiile despre posibilitatea intrării operatorilor low-cost pe segmentul curselor de lung curier, despre care şi CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary, discuta anterior, spune că acesta nu se află printre proiectele pe care se va concentra compania în viitor. „Dacă se va întâmpla acest lucru nu va fi în Ryanair, ci printr-o entitate separată, însă principalul motiv pentru care acest lucru nu se poate întâmpla în prezent este că nu sunt disponibile aeronave, operatorii din Golf au realizat toate comenzile pentru aeronavele disponibile pentru următorii cinci ani şi investesc mulţi bani în această direcţie.“ Pe de altă parte, compania a anunţat că va începe să colaboreze cu operatorii mari cărora le vor furniza trafic pentru crusele de lung curier. „Vorbim cu mai multe linii aeriene referitor la aducerea de pasageri pentru cursele lor de lung curier, printre care Aer Lingus – Dublin, TAP – Lisabona, IAG – London Stansted şi Virgin şi Norwegian – London Gatwick. Dat fiind faptul că avem cea mai mare reţea din Europa, este o mişcare logică. Totuşi, aceasta va reprezenta un mic procentaj din afacere şi se află mai mult în faza de discuţii în prezent.“

Potrivit presei internaţionale, Germania, cea mai mare economie europeană şi cea mai mare piaţă de călătorii, va avea un rol important în creşterea Ryanair; compania irlandeză şi-a propus să crească aici cota de piaţă la 20% de la 5% în următorii cinci ani. Analişti citaţi de publicaţia The Independent se aşteaptă ca operatorii low-cost precum Ryanair, easyJet, Wizz Air şi Vueling să câştige cotă de piaţă în defavoarea unor operatori precum Lufthansa sau Air France KLM, care se luptă să scadă costurile astfel încât să aibă preţuri competitive. O notă publicată de analiştii UBS luna aceasta arată creşterea gradului de ocupare pentru aeronavele companiilor low-cost în al patrulea trimestru din 2015, care a însemnat o creştere a numărului de locuri cu 12,5% la Ryanair, cu 9% la easyJet şi cu 23% la Wizz Air. Spre comparaţie, Air France a scăzut cu 2%, Lufthansa înregistrează o creştere de 2%, iar IAG, care deţine şi Vueling, o creştere de 7%.