In regimul comunist existau o serie de instrumente prin care se cultiva un anumit model social, astfel ca se acordau si sume de bani sau altfel de facilitati. Sociologul Alfred Bulai, profesor in cadrul Scolii Nationale de Stiinte Politice si Administrative, isi aminteste ca studentii isi puteau motiva absentele cand lipseau de la cursuri daca demonstrau printr-o adeverinta ca au lipsit ca sa doneze: "La fel cum suntem destul de rezervati cu donarea de organe, se intampla si cu sangele. Practic, nu exista un gen de cultura care sa promoveze donarea ca actiune civica". Daca adaugam si datele statistice care arata ca doar trei romani din zece si-ar dona organele imediat dupa moarte, opinia sociologului suporta cu greu contestare.

La acest capitol, din intreaga Uniune Europeana, mai putini sunt doar lituanienii. Datele Eurobarometrului realizat la finele anului 2009 de catre Comisia Europeana si publicat in aceasta vara releva ca, la nivelul Romaniei, donatorul de sange are o serie de trasaturi specifice: este mai adesea barbat decat femeie, are intre 40 si 54 de ani si, dupa nivelul de instruire, are studii medii sau superioare.

Presedintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile Astarastoae, sustine ca, dincolo de dorinta de a-i ajuta pe cei apropiati, exista si persoane care se afla intr-o situatie economica dificila si isi compenseaza astfel o parte din nevoi: "In unele cazuri, cei care sunt refuzati din cauza analizelor devin foarte agresivi, tocmai pentru ca sunt privati de bonurile de masa extrem de necesare pentru traiul zilnic". Schimband registrul, studiul Comisiei Europene arata ca romanii sunt cei mai tentati sa creada ca transfuziile sunt mai putin sigure decat in urma cu zece ani. Totodata, 30% dintre cei chestionati nu au stiut sa spuna daca sunt mai sigure sau nu, indicand un nivel de cunoastere mult mai redus fata de alti europeni.

De unde vin astfel de concluzii? Doctorul Andi Rosini mentioneaza ca in ultimii ani nu au existat incidente care sa puna in pericol sanatatea pacientilor. El aminteste cazul Frantei si al Italiei din anii anteriori, cand in urma transmiterii unor boli grave prin transfuzii, presa a vorbit atat de mult despre ele, incat a fost imposibil sa se mai treaca usor cu vederea peste gafele sistemului sanitar. "La nivelul tarii noastre n-am intalnit asemenea situatii, din fericire, iar transfuziile de sange nu sunt in niciun caz mai putin sigure decat acum zece ani", sustine seful INHT.

Una peste alta, in Romania donatiile de sange sunt inca sub nivelul care ar fi necesar unui sistem performant si, de asemenea, mult sub media europeana. "Oamenii trebuie sa inteleaga ca sangele nu se fabrica, ci se doneaza si daca nu se acopera necesarul de sange, nici medicii nu au posibilitatea de a-l folosi", explica medicul Irina Stefanescu.

Dupa cum spune si seful Colegiului Medicilor, situatia nu e deloc confortabila, iar in absenta unor campanii de promovare a acestui element de cultura civica, viitorul nu va aduce prea multe schimbari. "Nu de alta, dar cata vreme centrele sunt putine si aglomerate, iar populatia se gandeste cum sa-si dramuiasca banii si nicidecum la cei aflati in nevoie, vom ramane la acelasi nivel."