În ultimii ani, BCR a fost unul dintre cei mai activi jucători pe piaţa cu împrumuturi neperformante, fapt care arată determinarea acţionarului austriac de a curăţa banca locală de creditele proaste, considerate o moştenire din perioada anterioară privatizării băncii. Cea mai mare bancă din piaţă a vândut în ultimii doi ani pachete de credite neperformante de circa 2 mld. euro.

Proiectul Triton a fost obiectul tranzacţiei prin care UniCredit Bank a scăpat de o parte din creditele rele, pe care le-a vândut către firma de recuperare creanţe Kredyt Inkaso. Un pachet de credite neperformante de 340 de milioane de euro de la UniCredit România – la împrumuturi acordate companiilor mici şi mijlocii, o categorie extrem de lovită în criză – a fost negociat la o valoare de 28 de milioane de euro.

O altă tranzacţie parafată anul trecut a fost cea prin care grecii de la Piraeus au cedat către recuperatorul polonez Kruk un pachet de credite de consum de 200 de milioane euro. Anul acesta, Intesa Sanpaolo a finalizat vânzarea creditelor neperformante de 300 de milioane euro (proiectul Rosemary) către APS şi AnaCap.

Durata realizării tranzacţiilor cu NPL-uri merge de la 1-2 luni (în cazul portofoliilor de credite retail, negarantate) până la 6 luni sau mai mult, când apar negocieri cu instituţiile internaţionale (IFC, BERD, care au o „birocraţie“ mai complicată). În cazul portofoliilor garantate mari procesul de due diligence durează în medie 3-4 luni în România.  De la semnarea unei tranzacţii până la închidere poate să dureze şase luni, explică reprezentantul Deloitte.

„În prezent sunt în derulare tranzacţii cu portofolii ce cumulează 1 miliard de euro. Sunt 4-5 tranzacţii“, spune Radu Dumitrescu, care are peste 15 ani de experienţă în consultanţă financiară, audit şi fuziuni şi achiziţii.

BCR se pregăteşte pentru licitaţia de vânzare a unui portofoliu de credite neperformante de peste 500 de milioane lei (peste 110 de milioane de euro), potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Instituţia negociază cu APS v]nzarea portofoliului de neperformante.

Un pachet chiar mai mare, de aproximativ jumătate de miliard de euro (valoare nominală plus dobânzi şi penalităţi), ar vrea să vândă Eurobank. Creditele sunt legate de Bancpost, de Eurobank Retail Services – divizia de credite de consum, însă include şi credite „parcate“ în afara ţării, adică acelea care au fost acordate în România şi au fost scoase din bilanţul băncii.

Dar cui vând băncile creditele neperformante? Patru companii de recuperare de creanţe din Polonia, Germania şi Cehia au preluat numai în 2015 credite neperformante în valoare de aproape 2 mld. euro; tranzacţiile se fac la 6-10% din valoarea nominală. Cele patru mari companii din domeniu – APS (Cehia), KRUK (Polonia), Kredyt Inkaso (Polonia) şi EOS (Germania) - au ajuns la un portofoliu de credite neperformante de aproape 6 mld. euro la sfârşitul acestui an, cumpărate de la bănci cu discounturi de 80-90%. Aceste companii încearcă să recupereze creanţele la valoarea nominală, dar în cele din urmă se mulţumesc cu 50-60%, suficient pentru a le asigura profituri.

În Spania, băncile au vândut portofolii cu tot cu departamente interne specializate în administrarea lor, cumpărătorii achiziţionând şi societăţile de servisare, potrivit lui Dumitrescu. Tot el adaugă că la nivel european s-au conturat câteva tendinţe noi pe piaţa tranzacţiilor cu credite neperformante. „La nivel european piaţa se mută de la vânzări de NPL-uri la vânzări de credite performante/nestrategice (rezidenţiale, SME) - pe pieţele mari Marea Britanie, Irlanda, Spania, Italia.“

În România până acum tranzacţiile de succes au fost monoţară, adică acelea în care implicarea subsidiarelor băncilor a fost semnificativă, iar implicarea băncilor-mamă nu a fost foarte mare, şi doar în faza finală, de aprobare, şi-au spus cuvântul. „Tendinţa este să se înmulţească tranzacţii multi-ţară şi atunci numărul şi volumul tranzacţiilor va fi mai mare, iar totul se duce spre băncile-mamă, subsidiarele urmând să aibă doar rol de suport.“