Acum, e drept, nu mai da nimeni credite in franci elvetieni, iar incepand de anul trecut, tarile din zona au impus restrictii de diverse naturi la creditele in valuta, de la interzicerea acordarii creditelor noi in valut , asa cum au facut Ungaria, Ucraina si Belarus, pana la obligarea clientilor sa constituie depozite mai mari ca sa se poata imprumuta in valuta, asa cum au facut Bulgaria si Polonia. Totusi, riscurile raman, pentru ca stocul de credite in franci se reduce lent si greu, iar chiar daca debitorii se refinanteaza in alte monede si bancile vand mai departe portofoliile in franci, pierderile nu sunt stinse, ci doar pasate mai departe - de unde si reflectiile ingrijoratoare, de acum cateva luni, ale sefilor BERD, care vorbeau de "necesitatea unei impartiri a poverii intre debitori, creditori si alte parti interesate, fiindca ultimul lucru de care avem nevoie e sa lovim iarasi in banci".

Bancherii insisi au fost primii care au cerut restrictii la creditele in valuta, daca ne amintim declaratiile de toamna trecuta ale lui Herbert Stepic, presedintele Raiffeisen (grup aflat el insusi printre furnizorii de credite in franci elvetieni, inclusiv in Romania), care cerea ca imprumuturile negarantate de consum in valuta pe termen scurt si creditarea ipotecara in monede exotice (franc, yen) sa fie interzise complet, iar orice aprobare de credit in valuta sa fie mult mai bine reglementata. La acea vreme, atat Erste Bank, cat si OTP Bank sau agentia de rating Fitch estimau ca volumul creditelor neperformante in Romania va continua sa creasca pana la jumatatea lui 2011, si inca in conditiile in care nimeni nu prevedea pe atunci ca francul se va aprecia atat de brutal fata de euro si implicit fata de leu. Si totusi, Guvernul si bancile au promovat din nou creditele in valuta, prin programul Prima Casa, iar recenta intentie a BNR de a introduce restrictii la acordarea imprumuturilor, in primul rand a celor de consum si ipotecare, a fost primita destul de prost de unii oameni de afaceri si bancheri, pornind de la ideea ca asa va fi afectata relansarea economiei.

In ultima perioada, creditul in Romania a crescut mai ales pe seama celui imobiliar (sustinut de programele de tip Prima Casa) si a celui acordat companiilor, constata Catalina Molnar, senior economist al RBS Romania. "Imprumuturile de consum nu au mai avut o contributie pozitiva la revigorarea creditului. Este drept insa ca lupta bancilor s-a accentuat pe segmentul de retail, prin programele de refinantari care de fapt au la baza creditele de consum. Aceste refinantari nu fac decat sa mute credite de la o banca la alta si sa diminueze probabil povara datoriei pentru debitori, insa cu garantii suplimentare si cu extinderea perioadei."

Dar exista alternativa reala? BNR doreste ca bancile sa acorde credite de consum in moneda in care consumatorii isi primesc veniturile, eliminand astfel riscul valutar. Exista insa cateva probleme legate de acordarea creditelor in lei pe perioada de cativa ani, afirma Dan Bucsa, economistul-sef al UniCredit }iriac Bank: 1. sunt mai scumpe decat cele in euro, pentru ca si costul fondurilor este mai mare pentru lei decat pentru euro, 2. nu exista o adevarata structura la termen a dobanzilor in lei (din cauza ca exista putine tranzactii pe maturitati mai lungi) si 3. cea mai mare parte a resurselor atrase in lei de banci au scadente de cel mult trei luni. "Luand in considerare toate cele de mai sus, efectele unei astfel de decizii ar putea fi scumpirea si reducerea creditarii de consum", conchide Bucsa.

Cat priveste chestiunea stocului de credite in franci, care greveaza inclusiv portofoliul bancii-fanion OTP Bank, Ungaria a retezat nodul dintr-o lovitura: guvernul Orban a decis sa ofere datornicilor in valuta posibilitatea de a opta pentru un curs fix al forintului fata de euro, franci si yeni, valabil pana la sfarsitul lui 2014, iar stocul de credite ipotecare incluse in acesta formula sa fie pur si simplu exclus de la calculul creditelor neperformante in bilanturile bancilor. In loc de rate calculate la cursul actual de peste 230 de forinti/franc, ratele s-ar plati deci la 180 de forinti/franc.

Romania nu poate urma insa un astfel de exemplu, din motivul elementar ca statul nu-si permite nici sa ceara bancilor sa suporte macar o parte din costurile fixarii cursului de calcul, nici sa suporte el de la buget costurile. Ungaria, in schimb, din taxa pe banci si din nationalizarea dintr-un foc a sistemului de pensii private, si-a rezolvat atat de rapid problema banilor, incat acum anticipeaza excedent bugetar pentru 2011. Fireste, solutia ungureasca e o amanare a problemei, care se va intoarce din 2015. Dar pana atunci, cum spun politicienii din Vest, poate trece criza!