În viziunea băncii centrale, perspectiva unei rate a inflaţiei apropiate de zero în următoarele trei-patru trimestre face ca deciziile de politică monetară să stimuleze activitatea de creditare într-o manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp, să menţină în teritoriu real pozitiv ratele dobânzilor la depozite.

Decizia BNR de a tăia din nou dobânda-cheie, până la 1,75%, va stimula băncile să continue procesul de reducere a costului creditelor în lei şi va descuraja intrările de capitaluri speculative, care ar avea impact asupra aprecierii leului, cu consecinţe nefavorabile asupra competitivităţii exporturilor şi accelerării deflaţiei, după cum susţin analiştii.

Guvernatorul BNR a explicat că peste tot în lume, atât în Europa de Vest, cât şi în ţările vecine, dobânzile nominale sunt sensibil mai scăzute decât în România şi, în multe cazuri, dobânzile sunt reale negative. „Din acest motiv am ţinut să menţionăm că, şi cu această scădere de dobândă, având în vedere că trei-patru trimestre vom avea o rată a inflaţiei în jur de zero, rata reală a dobânzilor în România se menţine nu doar pozitivă, dar aş spune în parametrii pe care i-am avut până acum. 
Noi avem în modelul nostru o rată reală în jur de 1,5 - 2%. Nu o ţintim, dar o presupunem ca fiind rezonabilă.“

Pe măsură ce BNR a diminuat dobânda-cheie, banii au început să se ieftinească pe piaţa monetară. Însă bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încer-când astfel să îşi consolideze marjele de profit.

Depozitele noi în lei ale persoanelor fizice erau bonificate la sfârşitul lunii martie cu o 
dobândă medie de 2,3% pe an, un minim istoric, cu un punct procentual sub nivelul de acum un an, în timp ce dobânda medie la credite s-a redus cu 1,7 puncte procentuale, la 7,1%, conform datelor băncii centrale.

Astfel, marja de câştig (diferenţa dintre dobânda la credite şi cea la depozite) la creditele şi depozitele noi s-a redus cu o jumătate de punct procentual şi a ajuns sub cinci puncte procentuale, dar bancherii au fost mai reticenţi să reducă şi presiunea dobânzilor asupra clienţilor existenţi. Creditele în sold ale populaţiei afişau dobânzi de 8,75% pe an în martie, în timp ce depozitele erau bonificate cu 2,5%, de unde rezultă o marjă de câştig de peste 6% pentru bănci. Marjele sunt mai mici în cazul companiilor.

În ultimii ani, băncile au acordat împrumuturi din ce în ce mai mari autorităţilor publice, în timp ce economia reală a rămas fără finanţare. Creditele acordate de bănci statului cumulau 90 miliarde de lei (echivalentul a 20 miliarde de euro) la finalul primului trimestru, în creştere cu 10 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ponderea acestora în totalul creditului intern urcând astfel la 30%, cu trei puncte procentuale peste nivelul din martie 2014. Creditul guverna-mental a crescut de nouă ori într-un interval de şapte ani, în timp ce împrumuturile de retail şi corporate au crescut cu doar o treime. O parte din creşterea soldului creditului privat vine şi din deprecierea leului din perioada de criză, având în ve-dere că aproximativ 60% din credite sunt în valută.