În acceptarea dificilă a sistemelor de plată cu cardul de către comercianţi, preţul a fost „primul criteriu cu care ne-am luptat ani de zile şi tot ce am făcut a fost să împachetăm produsul cu tot mai multe servicii care să convingă comerciantul să ne utilizeze“, afirmă Daniel Nicolescu, CEO, South Eastern Europe PayU. „Avem nevoie de clienţi mult mai implicaţi în sistemul bancar, ceea ce nu se poate face fără implicarea guvernului. Cele două măsuri (scăderea interchange şi plafonarea plăţilor cash) se întreprătrund ajută să mutăm foarte mult cash din economia neagră în sistemul bancar şi suntem foarte mult implicaţi într-o ecomomie în care se încurajează plăţile cash“, declară Daniel Nicolescu.

Irina Oprescu crede că în prezent este oportună apariţia unor noi jucători care vor juca un rol important în viitor. „Mă gândesc la entităţi care să preia nevoia care se va naşte în piaţă, nevoia unui integrator care să ofere o reţea de POS-uri unde marea majoritate a aplicaţiilor să se regăsească pe un singur terminal. Poate este science fiction, dar eu către acel punct văd evoluţia, când vor exista şi procesatori sau un fel de furnizori de reţea de acceptare,“ spune Irina Oprescu.

Un alt efect al scăderii comisionului de interchange va fi o explozie pe piaţa cardurilor de credit, „pentru că acolo pot să câştige băncile bani“, afirmă Utku Ogrendil, CEO al Provus.

Că vor aduce plusuri sau minusuri în afacerile celor implicaţi în industria cardurilor, noile reglementări vor avea un impact major, agreează deopotrivă reprezentanţii băncilor, comercianţilor şi operatorilor. Bianca Ioniţă, şef departament emitere carduri, BCR spune că pentru creşterea volumelor, este nevoie de „servicii adăugate, din cardurile de credit. Iar servicii adăugate înseamnă pentru bancă un cost. Piaţa cardurilor în România este în urmă faţă de Europa“. Pe de altă parte, în ciuda valurilor pe care le crează deja noile reglementări, fără a avea măcar un termen de la care vor fi aplicate, Bianca Ioniţă admite că „nimeni nu spune că din momentul în care se schimbă taxa interchange vom pune punct şi vom începe o altă istorie. Ca să combatem economia neagră, trebuie să avem instrumentele, iar cardul este principalul insturment, pentru că ştim clar că banii respectivi trec printr-o bancă“.

Reducerea comisionului de interchange a fost deja aplicată în alte ţări, arată reprezentanţi din mediul bancar. „Acest impact va veni oricum, în alte ţări a avut deja loc. S-au găsit soluţii din toate părţile. Băncile îşi fac bugetele de cheltuilei şi venituri pe o perioadă mult mai mare de un an şi am luat în calcul şi impactul scăderii taxei de interchange. Nu vedem o creştere atât de grandioasă a vânzărilor datorită acestor măsuri“, spune Daniel Ghiulea, operations director, UniCredit Ţiriac Bank.

În plus, nu toate băncile câştigă la fel de mult din actualele comisioane. „Inovaţia a fost permanent o preocupare, iar această linie de business nu a fost niciodată un furnizor de profit pentru bancă. Comportamentul consumatorilor, arată datele statistice, este în continuare orientat spre cash; foarte multe tranzacţii se realizează la ATM-uri pentru retrageri de cash, după ani de zile în care am investit în  tehnologie“, declară Mădălina Teodorescu, director general adjunct, Piraeus Bank.

Una peste alta, comercianţii şi operatorii au avut, în croirea noilor reglementări, o voce puternică. „Este interesant de văzut ce vor face ei cu aceste ecomomii şi dacă le vor transmite mai departe către cumpărători sau nu. Este interesant dacă vor prelua o parte din costurile de absorbţie ale noii tehnologii“, spune Cătălin Creţu. El este de părere că există potenţial mare pentru creşterea de volume, dar şi o dilemă: în ce măsură scăderea de marjă va fi compensată de aceste volume potenţiale. „Va trebui să facem mai mult cu mai puţin“, spune reprezentantul Visa, punctând că la nivel mondial compania a investit în ultimii ani în tehnologie cam 200 de milioane de euro. Mai ales în condiţiile noi, cercetarea şi dezvoltarea va fi esenţială“.

Fără excepţie, toţi actorii din industria cardurilor sunt de acord în ce priveşte necesitatea creşterii volumului de plăţi cu cardul. „România are 28% din PIB economia subterană. Şi s-a demonstrat că plăţile electronice reduc economia subterană. Creşterea plăţilor electronice cu 10% timp de patru ani reduce economia subterană cu 5%“, conchide Creţu.