„Trebuie spus că în toate statele membre UE, impozitul pe salarii se reţine la sursă de către angajatori. Acelaşi sistem există şi în Statele Unite pentru veniturile din salarii şi pensii. Trecerea de la sistemul reţinerii la sursă la un sistem de declarare anuală a veniturilor presupune o schimbare profundă de mentalitate şi de proceduri fiscale, atât pentru contribuabili, care vor trebui să calculeze pe tot parcursul anului cât anume din venituri pot cheltui şi cât trebuie să păstreze pentru plata impozitului anului, dar şi pentru autorităţile fiscale, care vor fi puse în faţa unui efort administrativ considerabil pentru a gestiona volumul ridicat de informaţii presupus de noul sistem”, a mai precizat  Mihaela Mitroi.

În 18 ţări din Uniunea Europeană nu există conceptul de unitate familială pentru scopuri fiscale, iar acolo unde este definită clar în legislaţie în general rămâne la latitudinea contribuabililor dacă se înregistrează în scopuri fiscale individual sau la nivel de familie. La fel şi în Statele Unite, contribuabilii pot alege modul în care se înregistrează pentru scopuri fiscale, individual sau ca familie.

„Trecerea la noul sistem de impozitare va presupune câteva provocări majore din punct de vedere al procedurii fiscale, începând chiar cu necesitatea definirii foarte clare a termenului de gospodărie, inexistent până acum în legislaţia civilă din România şi cu stabilirea corespunzătoare a regimului său juridic. De asemenea, va trebui lămurit cum va funcţiona sistemul propus de angajare a câtorva mii de consultanţi fiscali plătiţi de stat, dar care să fie în slujba contribuabililor, mai ales faţă de inerentul conflict de interese care poate să apară, inclusiv prin raportare la modul de alocare a răspunderii fiscale între aceste două categorii de persoane. În fine, rămâne de văzut cum intenţionează statul să verifice aplicarea în practică a noului sistem de impozitare, care implică apariţia unui număr semnificativ mai mare de subiecte impozabile care, în mod normal, ar trebui supuse controlului fiscal, date fiind limitele curente de ordin administrativ ale activităţii de inspecţie fiscală”, a declarat la rândul său Dan Dascălu, Partener, D&B David şi Baias.

„Toate aceste chestiuni credem că necesită o analiză aprofundată a problemelor şi, înaintea trecerii la noul sistem, s-ar impune derularea unor ample consultări cu specialiştii români din mediul de afaceri, mediul universitar, societatea civilă, instanţele de judecată şi chiar cu specialişti străini, pentru a înţelege cum anume funcţionează asemenea instituţii fiscale în alte ţări”, a adăugat Dan Dascălu.

Conferinţa „Schimbarea paradigmei impozitării persoanelor fizice din România” este parte a misiunii asumate de PwC la nivel global de a contribui la rezolvarea unor probleme importante pentru societate.