Pentru IMM: cineva acolo sus le iubeşte

Autor: Crenguta Nicolae Postat la 15 februarie 2012 82 afişări

În plină schimbare de guvern, Consiliul Investitorilor Străini a făcut public planul de susţinere pentru întreprinderile mici şi mijlocii pe care l-a pus pe masa autorităţilor. De unde acest interes pentru IMM la cele mai mari companii din România şi care sunt foloasele concrete pentru micii antreprenori?

Florin Bănăţeanu, partener la KPMG, a prezentat propunerile CIS, între care promovarea finanţării prin fonduri cu capital de risc (cu mecanisme de administrare publice sau private) şi reţele de "business angels", investitori privaţi care intervin din faza incipientă a afacerilor şi oferă şi consiliere antreprenorilor. CIS şi-a oferit sprijinul prin furnizarea de informaţii Guvernului despre astfel de moduri de finanţare şi promovarea lor prin consultanţă pro bono. Aceeaşi Andreea Paul-Vass a promis recent că în 2012 va fi introdusă instituţia mediatorului de credite, care figurează pe lista cu propuneri prezentată de CIS. Rolul mediatorului de credite ar fi de a mijloci relaţia între antreprenorii cu probleme de finanţare şi instituţiile financiare, în condiţiile în care, aşa cum reclamă Aurel Şaramet, preşedintele FNGCIMM, din totalul de aproape 500.000 de IMM din România, segmentul interesant pentru bănci este doar de aproximativ 18.000, respectiv cele cu cifră de afaceri de peste 1,5 mil. euro. Ponderea companiilor care au apelat la credite de la bănci e de numai 14%, restul obţinând bani din surse proprii. În ce priveşte FNGCIMM, care permite să acorde garanţii de până la 900 mil. euro, ceea ce înseamnă credite potenţiale de 1,5 mld. euro, Şaramet afirmă că dacă se pune problema suplimentării de capital a Fondului, nici nu ar exista cerere la o valoare mai mare, întrucât băncile consideră IMM riscante pentru portofoliul lor şi se feresc să-şi mărească expunerea în acest sector.

Cum însă la rădăcina problemei de finanţare este faptul că, după cum reclamă băncile, micii întreprinzători nu ştiu să-şi dimensioneze corect afacerile şi nevoile ("firme cu capital de 100 de lei care vor să ia credite de 10.000 de euro", în exemplul dat de Mihai Bogza), ceea ce urmăreşte CIS poate mai presus de toate e introducerea în programa de învăţământ superior, mai ales a unor cursuri de cultură antreprenorială, unde studenţii să fie stimulaţi cu premii. "Studenţii români nu sunt pregătiţi să-şi dezvolte înclinaţiile antreprenoriale", susţine Florin Bănăţeanu, evocând inclusiv ideea ca membri ai CIS să fie invitaţi la astfel de cursuri. Mihai Bogza adaugă că propunerea de a le oferi tinerilor noţiuni financiare de bază, care e cu atât mai eficientă cu cât merge până la vârste mai mici, are eficienţă pe termen lung, pentru că este esenţial ca românii "să treacă de la mentalitatea de asistaţi, care aşteaptă să-i ajute statul, la o mentalitate independentă, nedorind de la stat decât ca acesta să rămână neutru faţă de antreprenori, să nu-i asuprească", unde prin antreprenor se înţelege inclusiv orice profesionist cu o activitate pe cont propriu, de la medici la avocaţi şi până la programatori.

Dincolo de ceea ce spun oficialii CIS, preocuparea investitorilor străini pentru dezvoltarea IMM are legătură cu noile teorii economice, promovate de instituţii ca BERD, de pildă, care încă de acum doi ani începeau să recomande ţărilor din Est să-şi schimbe modelul de dezvoltare de la cel bazat pe multinaţionale, capitaluri migratoare, bănci străine şi credite externe la cel bazat pe IMM, investiţii pe termen lung din capital autohton, finanţări în monedă locală şi în general o reducere a dependenţei de susţinerea ţărilor occidentale. După aceste teorii, criza, inclusiv cea de locuri de muncă, poate fi combătută mai eficient cu instrumente locale, fiindcă acolo unde multinaţionala concediază sau închide, iar banca străină îşi reduce expunerea, o afacere mică sau mijlocie locală angajează oameni, iar o bancă locală susţine economia. Prin urmare, ajutând Estul să crească pe picioarele lui, Vestul îşi face sieşi un bine. Desigur, putem să ne aducem aminte şi de remarca uşor excedată a preşedintelui Băsescu, care spunea că o economie nu poate exista numai prin IMM şi că e nevoie de politici europene pentru păstrarea în Est a companiilor şi a băncilor multinaţionale tentate să caute pieţe mai rentabile în Asia. Deocamdată însă, noi n-am ajuns la stadiul în care IMM să-şi fi atins maximul de potenţial, astfel încât terenul de acţiune rămas începe, iată, să se ocupe.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/servicii-financiare/pentru-imm-cineva-acolo-sus-le-iubeste-9235142
9235142
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.