Cornelia Coman este insa de alta parere: ritmul mai lent in care se deruleaza vanzarile nu poate fi pus pe seama oboselii fortei de vanzari, pentru ca au trecut peste sase luni de la incheierea campaniei de aderare pentru pilonul II. Barierele pentru pensiile facultative tin, in opinia ei, de reticenta romanilor cauzata de lipsa de informare, de cuantumul deductibil foarte mic, de administrarea si efectuarea platilor lunare si de faptul ca acum contributia lunara este deductibila fiscal in functie de rata de schimb leu-euro. La ING, principalele canale de vanzare sunt consultantii financiari, brokerii si bancassurance, spune Coman, adaugand ca din cei peste 45.000 de consultanti care au lucrat pentru ING in campania de aderare initiala pentru pilonul II, doar aproximativ 3.000 au fost autorizati sa vanda si pensii facultative. Pe de alta parte, la nivelul actual de contributii si la sumele colectate de administratori pana in prezent - “nu prea atractive”, dupa cum admite Eugen Voicu, - agentii de vanzari ai companiilor nu sunt nici foarte motivati, in conditiile in care retribuirea lor se face pe baza de comision. Cu contributii sensibil mai mari, asigurarile de viata clasice sunt, din acest punct de vedere, mult mai interesante pentru forta de vanzare.

Nu in ultimul rand, piata de capital “nu ne-a fost un suporter prea bun, ca sa putem arata clientilor randamente care sa ii atraga”, considera Voicu, care adauga insa ca, desi pe piata de capital va mai continua aceasta perioada incerta, pentru un fond de pensii “nu este motiv de a se speria” - mai ales ca acum pot fi cumparate unitati de fond la pret redus.

Pe de alta parte, este de notat faptul ca investitiile fondurilor facultative sunt inca extrem de prudente, sub 10% din active fiind plasate in actiuni listate, in timp ce restul sunt investite in titluri de stat, obligatiuni municipale, depozite bancare si (o cota extrem de redusa) in obligatiuni corporative, potrivit datelor prezentate de CSSPP.

Cand vorbeste despre evolutia pietei de pensii facultative, Voicu tempereaza insa lucrurile: piata va creste constant cel putin 4-5 ani de acum inainte, spune el, “dar ritmul nu va fi neaparat foarte <vioi>”. Chiar si asa, compania pe care o conduce a trimis deja la CSSPP documentatia pentru autorizarea unui al doilea fond (Pensia Max, cu un grad ridicat de risc), dupa ce l-a lansat pe primul inca din vara anului trecut. La inceputul lunii august, Aviva Pensia Mea, cel dintai fond al companiei, avea circa 7.700 de clienti si active nete de 3,42 milioane de lei (aproape un milion de euro).

Intr-o alta etapa de dezvoltare, nici piata pensiilor private obligatorii (pilonul II) nu e lipsita de framantari si dezbateri. Dupa efervescenta campaniei initiale de aderare (incheiata in ianuarie, cu 18 fonduri active), urmata de primele momente de colectare a contributiilor, companiile au ajuns acum sa traga linie si sa socoteasca. Patru au iesit deja din joc, din cauza numarului mic de contributori atrasi: MKB Romexterra Fond de Pensii (care avea 1.884 de participanti), AG2R Fond de Pensii (cu 1.127 de participanti), Marfin Fond de Pensii (194 de participanti) si Zepter Fond de Pensii (1.649 de participanti). “Sub 200.000 de participanti nu ai cum sa rezisti”, spune Radu Vasilescu, estimand ca tendinta de concentrare a pietei nu se opreste aici. In trei ani, apreciaza Vasilescu, pe piata vor ramane in jur de 8 fonduri, dar preluari de fonduri vor fi chiar si mai curand de atat, crede el. O estimare similara vine si din partea lui Eugen Voicu: “unele companii sunt foarte mici, iar efortul financiar pe care trebuie sa il faca pentru a supravietui nu este justificat”. In opinia lui, numarul de fonduri obligatorii de pensii se va situa, dupa un val de fuziuni si achizitii, intre 8 si 12. Dar astfel de evolutii sunt “firesti pe o piata tanara, in formare si care se va perfectiona in timp”, adauga Cornelia Coman, estimand la randul ei ca fondurile care au atras un numar mic de participanti isi vor vinde portofoliile in urmatorii 2-3 ani. “Vor ramane in piata doar jumatate dintre fondurile care au fost autorizate initial”, estimeaza Coman - adica noua fonduri. Lunile de toamna vor aduce zile fierbinti pentru administratorii din pilonul II, dat fiind ca atunci vor fi luate deciziile de diversificare a portofoliilor. Deocamdata, o derogare a CSSPP permite fondurilor din pilonul II sa pastreze o cota ridicata a activelor in conturi si depozite bancare, pentru a le da posibilitatea sa cumuleze fonduri suficiente. Spre ce se vor indrepta banii, in conditiile actuale ale pietei financiare romanesti? Posibilitatile de investitii sunt limitate, mai ales in cazul investirii unor fonduri mai substantiale, din cauza foarte slabei lichiditati care exista atat pe piata bursiera, cat si pe cea a obligatiunilor, puncteaza Cornelia Coman.

Pietele financiare externe au o oferta mai variata de investitii si in general o lichiditate mai buna, dar nici riscul valutar nu poate fi ignorat, adauga Eugen Voicu, anticipand ca vor exista astfel de plasamente, “fara a vorbi insa de un exod”. Radu Vasilescu completeaza insa tabloul cu o nota optimista: investitorii vor ramane pe piata romaneasca - “nu de alta, dar unde mai poti castiga 14% dintr-un depozit sau titlu de stat? Si atunci, de ce sa pleci?!”.