La un alt nivel, acordul incheiat cu FMI ar trebui sa declanseze o serie de parghii prin care creditarea sa porneasca din nou. Imprumutul de la FMI de 12,95 miliarde de euro va merge in seifurile bancii centrale, astfel incat BNR sa poata reduce cerintele de rezerve minime obligatorii (RMO) pe care trebuie sa le constituie bancile. Daca RMO ar fi scazut, pentru a lasa bancherilor mai multa lichiditate, dar fara sa fie compensate din alte surse, s-ar fi diminuat automat intreaga rezerva internationala a Romaniei, de 26 de miliarde de euro in prezent. Or, marimea rezervei este unul dintre primele criterii de evaluare a stabilitatii financiare a unei tari.

 

BNR va incepe intr-adevar sa reduca RMO de la nivelul de 40% de acum, dar “extrem de gradual”, cum spune Isarescu, pentru a nu risca sa stimuleze iarasi creditele de consum in valuta. Guvernatorul a precizat ca una dintre optiunile pe care le ia in calcul banca centrala este schimbarea metodologiei de calcul, cu excluderea din baza de calcul a liniilor de finantare pe termen lung. Ce se va intampla cu creditarea? “Creditul va ramane blocat pentru zonele in care a fost un <bubble>, precum cea imobiliara sau a imprumuturilor cu buletinul”, declara guvernatorul, adaugand ca o crestere de 10-15% in 2009 a creditului s-ar plasa intr-o zona prudenta: bancile isi vor regasi clientii in domeniile sanatoase si vor renunta la cele riscante.

 

Exista insa ingrijorari puternice legate de faptul ca lichiditatile eliberate prin reducerea RMO, odata cu incheierea acordului FMI, nu vor fi folosite pentru a relua creditarea, ci vor merge in liniile de finantare pe care le au bancile romanesti la grupurile-mama, linii ce ar putea fi inchise. Dupa vizita din Romania, misiunea FMI, impreuna cu o delegatie a BNR, s-a intalnit la Viena cu bancile-mama ale institutiilor romanesti, pentru a obtine angajamentul acestora ca nu vor retrage banii din Romania. “Jucam cu bancile pe baza de stimulente, de oportunitati, nu de obligativitate”, a comentat Mugur Isarescu, adaugand ca institutiile financiare care au venit sa faca afaceri pe termen lung sunt solidare cu economia romaneasca. Pe de alta parte, FMI nu poate sa impuna bancilor-mama astfel de angajamente, recunoaste Jeffrey Franks, dar o intelegere voluntara “ar fi in interesul tuturor”.

 

Pana la inchiderea editiei, surse de la Viena citate de Mediafax au declarat ca Fondul obtinuse acordul scris de la opt banci-mama ale principalelor institutii de credit din Romania din cele noua prezente la discutii. Cat despre speculatiile din presa internationala ca banii de la FMI ar fi necesari pentru salvarea sistemului bancar, de fapt a marilor grupuri financiare straine care il domina, Mugur Isarescu le-a combatut din nou. “Nu avem probleme in sistem. Am platit un cost mare pentru a avea un sistem bancar solid acum zece ani”, a spus el, referindu-se la valul de falimente de banci de la sfarsitul deceniului trecut, urmat de reforma radicala ale carei rezultate le vedem acum.