Sarcina liderilor europeni este acum, in mod evident, de a prezenta lucrurile in asa fel incat sa-i convinga pe cetateni ca banii pentru Grecia sunt de fapt bani pentru salvarea constructiei europene si a zonei euro ca entitate care pana acum s-a dovedit benefica tuturor. Si, mai mult, ca daca nu platesc acum pentru salvarea Greciei, vor plati mult mai mult pentru salvarea tarilor ce ar putea urma - Portugalia, Spania, poate Irlanda, poate Italia; s-a vehiculat suma de 600 de miliarde de euro sau chiar mai mult in scenariul in care criza n-ar fi limitata la Grecia.

Acesta e si sensul informatiilor din presa germana ca guvernul de la Berlin ar pregati un plan de schimbare majora a reglementarilor zonei euro, asa incat sa impiedice tarile nedisciplinate fiscal sa insele Bruxellesul, prin controale mai stricte (si implicit mai invazive fata de suveranitatea tarilor respective - "Nu exista nici un tabu aici", ar fi declarat un oficial guvernamental). Berlinul studiaza si posibilitatea ca tarile care incalca regulile sa fie expulzate din zona euro sau sa li se permita sa paraseasca uniunea monetara, sau sa solicite insolventa si sa se puna sub protectie fata de creditori ca o companie obisnuita, in conditiile in care isi asuma acelasi gen de constrangeri financiare.

Din afara furtunii, problema nu se vede mult mai placut. Un comentator anglofon nota pe site-ul agentiei Reuters, referindu-se la implicarea sectorului privat in sustinerea Atenei: "Planul de salvare e menit pentru creditorii Greciei, nu pentru Grecia. Iar din moment ce guvernul german e bagat pana peste urechi in afacerile bancilor, nu mai exista acum public si privat. Deutsche Bank se va implica fiindca e in interesul ei s-o faca, si guvernul vrea sa-i implice fiindca altfel va sfarsi prin a trebui sa sustina banca daca Grecia intra in faliment. Uluitor cum politicienii si oamenii de afaceri pot sa minta astfel in public."

CALCULUL PROBABILITATILOR

Drept conditie pentru a primi sustinerea UE si a FMI, Atena a acceptat sa-si reduca deficitul bugetar cu 11% in urmatorii trei ani, cu scopul de a ajunge pana in 2014 la un deficit de mai putin de 3% din PIB, fata de 13,6% in 2009.

Cat de fezabil este insa acest plan, in conditiile in care economia Greciei este asteptata sa scada anul acesta cu 4%, iar la anul cu 2%, conform prognozei oficiale prezentate duminica de ministrul de finante?

Alberto Alesina, profesor de economie la Harvard, sustine ca reducerile masive de deficit bugetar nu sunt in principiu imposibile din punct de vedere economic - Finlanda in 1992, Danemarca in 1983 si Suedia in 1984 au avut programe fiscale si mai dure decat are Grecia acum, si chiar Grecia a reusit sa-si reduca deficitul cu aproape 12% din PIB in 1978-79 si cu peste 20% in 1990-1992.

Problema e ca aceste eforturi nu aduc dupa sine si o disciplinare durabila a finantelor publice, iar in plus, Grecia de acum nu e ajutata deloc de conjunctura: planul de austeritate intampina dificultati de ordin social si politic, apartenenta la zona euro o impiedica sa foloseasca parghia devalorizarii monedei, iar climatul de recesiune din Europa agraveaza situatia.

Grecia ar trebui, spun analistii, sa urmeze exemplul Letoniei si al Irlandei, care au procedat energic la masuri de austeritate - reducerea salariilor in sectorul public, a bugetului pentru protectie sociala si majorarea impozitelor. Daca Irlanda a fost ajutata pana acum de capacitatea sa de export, Letonia, economie mica, a carei moneda este legata de euro prin regimul de consiliu monetar si care a suferit consecintele unei bule imobiliare finantate cu credite de la bancile straine, a avut anul trecut cea mai mare scadere a PIB din toata Uniunea Europeana, de 17,5%. Juergen von Hagen, profesor de economie la Universitatea din Bonn, afirma ca tari ca Letonia si Grecia, care incearca sa-si reduca pe timp de criza deficitele cu mai mult de 10% din PIB, risca o recesiune prelungita: "Cand tai atat de mult, economia se prabuseste."

Rata somajului in Grecia este de 11,3% (17,5%, dupa calculele sindicatelor). In 2009, economia a scazut cu 2%.