Poate cel mai important însă, cel puţin pentru analiştii care evaluează periodic riscul de contagiune a crizei dinspre Grecia spre Europa de Est, e faptul că şefii celor două bănci au anunţat explicit că nu numai că nu vor părăsi Europa de Est, ci dimpotrivă, că ţintesc un loc în top 3 pe pieţele bancare din România, Cipru, Bulgaria şi Serbia. "Noul grup va îmbina relaţiile puternice ale Alpha Bank cu clienţii de business şi cu venituri mari din Grecia şi sud-estul Europei cu atuurile Eurobank pe pieţele de capital, banking privat, management al activelor şi asigurări", sună declaraţia oficială de fuziune. "Noua bancă va contribui la reluarea creşterii economice în Grecia şi la conectivitatea ţării noastre cu pieţele vecine din Europa de Sud-Est", a afirmat Yannis Costopoulos.

Pentru clienţi, aşadar, e o veste bună ori măcar liniştitoare, cel puţin pentru cei mici: conform presei bulgare, Levon Hampartzoumian, şeful Asociaţiei Băncilor din Bulgaria, a estimat că "efectele fuziunii nu vor fi simţite direct de clienţi, nici în Grecia şi nici în oricare altă ţară unde cele două bănci au subsidiare". Hampartzoumian adaugă că fuziunea îi va afecta numai pe unii dintre marii clienţi, având în vedere că "megabanca" rezultată ar putea să nu aibă în plan expuneri foarte ridicate pe anumite sectoare economice.

Cât despre piaţa românească, în lipsa oricăror comentarii oficiale din partea celor două bănci în primele zile de după anunţul fuziunii, rămânem deocamdată cu reacţia favorabilă a BNR, care a salutat formarea unei instituţii de credit de dimensiunile viitoarei bănci Alpha-Bancpost - a treia după activele combinate, în valoare de peste 7 miliarde de euro - şi cu comentariile surselor din piaţă despre cât de incipientă e formarea echipelor de experţi juridici şi financiari ce urmează să pună la punct detaliile fuziunii din România, prevăzută să aibă loc în termen de circa şase luni.

În ce-i priveşte pe investitorii de pe pieţele financiare, dintre toate cele enumerate de mai sus i-a impresionat cel mai mult faptul că viitoarea majorare de capital şi viitoarele finanţări nu se vor face cu banii contribuabililor europeni, ci cu banii exotici şi abundenţi ai şeicilor arabi (multora le-a adus aminte de mişcarea de acum câţiva ani prin care prinţul saudit şi-a mărit participaţia la Citigroup). Călăreţul pe cal alb este fondul de investiţii Paramount Services Holding din Qatar, controlată de familia emirului Hamad bin Khalifa al Thani, care deţine active estimate la 60 de miliarde de dolari.

Acesta a şi fost, de altfel, asul din mânecă al Alpha Bank, unde Paramount deţinea circa 5% din acţiuni şi care urmează să devină cel mai mare acţionar al noii bănci Alpha-Eurobank, cu 17%. Restul de acţiuni vor aparţine familiilor Latsis, din partea Eurobank (13%) şi Costopoulos (4%). Familia emirului, evident, doreşte să-şi protejeze investiţia de la Alpha şi să profite de un moment bun de a-şi extinde capul de pod din Europa, ţinând cont că deja deţine 7% din grupul Barclays şi 10% din Credit Suisse, iar o creştere a prezenţei în Europa e deja sesizabilă şi pentru alte fonduri de investiţii din Qatar, care au cumpărat de toate, de la acţiuni la Iberdrola sau Energias de Portugal şi până la acţiuni la cluburile de fotbal din Spania sau Franţa.

Iar cu aceasta ajungem probabil la cel mai important sens al afirmaţiei citate mai sus a lui Costopoulos, şi care trebuie înţeleasă ca o declaraţie de datorie îndeplinită faţă de ţară din partea milionarilor şi a miliardarilor greci, cei ce controlează băncile respective şi cei solicitaţi nu o dată "să salveze Grecia". Fuziunea Alpha-Eurobank şi aducerea investitorilor din Qatar reprezintă înţelegeri între unii dintre cei mai bogaţi oameni capabili să mişte la ora actuală pieţele din Europa, iar ea a fost interpretată ca atare de pieţe. Cât despre ce va fi mai încolo, avem partea a doua a comentariului Deutsche Bank despre fuziune: "o reevaluare pe baze mai largi depinde totuşi de capacitatea Greciei de a convinge pieţele financiare".