Spunând că e anormal să iei un credit de consum pe mai mult de 5-7 ani, Mugur Isărescu făcea în subsidiar o pledoarie pentru noul regulament destinat limitării riscului la creditele în valută ale populaţiei, conceput de BNR şi modificat după discuţiile cu băncile, prin care, cel mai probabil din luna decembrie, persoanele fizice doritoare de credite de consum se vor putea împrumuta pe cel mult cinci ani şi vor aduce garanţii de 133% din valoarea împrumutată. Iniţial, regulamentul includea şi creditele imobiliare şi ipotecare, însă acestea foarte probabil vor fi excluse, după cum a anunţat la acelaşi eveniment Radu Gheţea, preşedintele CEC şi al Asociaţiei Române a Băncilor.

Mai tranşant, FMI a explicat deja în ultimul raport despre stadiul acordului cu România, de săptămâna trecută, că regulamentul nu se va referi şi la creditele ipotecare, "din cauza îngrijorărilor privind impactul de piaţă, având în vedere că locuinţele în România sunt evaluate în euro, iar creditele pe termen lung sunt în valută, în special euro".

După Radu Gheţea, în perioada următoare băncile vor ieşi într-adevăr cu oferte de promovare a creditelor în lei, pe care clienţii n-ar trebui să le judece în perspectiva aderării la zona euro ("dacă tot aderăm la zona euro, nu e normal să iau credit în euro?"), pentru că riscul în momentul aderării ţine de momentul conversiei - mai exact, dacă moneda europeană va avea un curs nefavorabil, veniturile debitorului care câştigă în lei vor scădea, iar rata creditului său în euro va creşte; dacă, în schimb, euro va avea un curs favorabil, vor scădea proporţional şi veniturile, şi rata creditului.

Cât despre destinaţia împrumuturilor, bancherii estimează că epoca "plasmelor pe credit" va apune de la sine, tocmai din cauza resurselor restrânse disponibile pentru astfel de împrumuturi, atât din partea băncilor, cât şi din partea populaţiei. Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank, conchide că paradigma consumului se va schimba, la noi ca şi aiurea, astfel încât "nu vom mai avea de-a face cu consumul aspiraţional, legat de statutul social, care a alimentat creşterea înainte de criză, iar consumul viitor va fi mai educat şi generat de nevoile de bază".