După 25 de ani…de BERD, încotro?

Autor: Claudia Medrega Postat la 25 mai 2016 325 afişări

Londra, cel mai puternic centru financiar al Europei, aflat în pregătiri pentru referendumul care va decide dacă Marea Britanie rămâne sau nu în Uniunea Europeană, a găzduit în luna mai reuniunea anuală a BERD, una dintre întâlnirile ritualice ale lumii financiare.

După 25 de ani…de BERD, încotro?

România va înregistra în acest an cea mai rapidă creştere economică din Europa Centrală şi de Sud-Est, de 4%, susţinută de cererea internă puternică, stimulată de ajustarea TVA şi creş-terile salariale, potrivit noilor estimări anunţate la Londra de Banca Europeană pentru Re-construcţie şi Dezvoltare. Instituţia financiară a îmbunătăţit uşor, cu 0,3 puncte procentuale, estimarea referitoare la creşterea economică a României în 2016, de la 3,7%. Pentru 2017, BERD anticipează o creştere a PIB de 3,5% în cazul României. Anul trecut, economia României a crescut cu 3,8%, susţinută tot de cererea internă. Prin anunţarea unei creşteri eco-n-o-mice de 4%, BERD a intrat în rândul instituţiilor internaţionale care indică o creştere economică pentru România de 4% sau chiar peste.

BERD a reuşit să facă anul trecut profit de 800 mil. euro, după pierderile din 2014, rezultat calificat ca fiind „încurajator“ de şeful instituţiei, în special având în vedere mediul economic dificil.

Sir Suma Chakrabarti, 56 de ani, a fost ales la Londra pentru al doilea mandat consecutiv de patru ani la conducerea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Postul de preşedinte al BERD este inclus în jocul alocării de demnităţi-cheie între marile puteri ale lumii, alături de posturile de conducere ale FMI, Băncii Mondiale sau BEI. Născut în India, Chakrabarti a prins un culoar favorabil atunci când a fost ales prima oară, în 2012, la conducerea BERD având susţinerea Marii Britanii. El a fost al şaselea preşedinte al BERD. Pentru conducerea BERD a mai candidat în acest an şi Marek Belka, guvernator al băncii centrale a Poloniei. Înainte de Chakrabarti, BERD a avut la conducere trei francezi (Jacques Attali, Jacques de Larosiere, Jean Lemierre) şi doi germani (Horst Koehler, Thomas Mirow). Sir Suma Chakrabarti a studiat la Oxford, a făcut un master în politici economice de dezvoltare la University of Sussex şi a lucrat în administraţia britanică de la Trezorerie până la Ministerul Justiţiei.

În anii de criză, BERD – cel mai mare investitor instituţional străin din România, alături de alte instituţii financiare internaţionale au devenit din ce în ce mai active în susţinerea companiilor autohtone, dar şi a băncilor locale, în contextul procesului de dezintermediere în care au intrat instituţiile de credit din zona euro. În ciuda temerilor din ultimii ani, piaţa locală a fost totuşi ferită de o reducere brutală a expunerilor băncilor străine.

Cumulat, în ultimii 25 de ani BERD a investit în România mai mult de 7 mld. euro.

Finanţatorii externi au încercat în ultimii ani să dirijeze fonduri către IMM-uri prin intermediul băncilor, în condiţii de preţ şi de maturitate cât mai favorabile. Pe lângă liniile de credit destinate în special acordării de împrumuturi pentru IMM-uri, instituţiile financiare internaţionale au făcut şi plasamente în obligaţiuni corporative emise de bănci.

BERD a fost de-a lungul timpului o susţinătoare importantă a sectorului bancar românesc, fiind în trecut acţionar chiar la cele mai mari bănci din sistem, BCR şi BRD, dar şi la Alpha Bank sau Banca Transilvania, şi participând la procese de privatizare din sectorul bancar românesc. În prezent, BERD este cel mai important acţionar al Băncii Transilvania, a treia bancă din piaţă. BERD şi-a redus anul trecut participaţia la capitalul Banca Transilvania, prin vânzarea unui pachet de 86,7 milioane de actiuni printr-un plasament privat accelerat pe Bursa de Valori Bucureşti, participaţia BERD scăzând astfel la circa 11,5% din Banca Transilvania.

La începutul crizei, în 2009 BERD a contribuit, alături de FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială la pachetul de finanţare record de 19,95 mld. euro acordat României, reprezentând cel mai mare credit extern din istoria ţării şi aproape jumătate din bugetul pe 2009. Şi a fost o susţinătoare a Iniţiativei de la Viena, convenită de IFI-uri cu cele mai mari grupuri bancare din Europa de Est, pentru a nu-şi reduce expunerea pe pieţele emergente, inclusiv România, în contextul crizei financiare mondiale.

BERD este şi acţionar la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). În toamna anului 2014, BERD a cumpărat 4,99% din acţiunile BVB, principalul operator bursier de pe piaţa locală de capital. Prin această deţinere de acţiuni, BERD a anunţat că susţine programul guvernului pentru dezvoltarea pieţei de capital, care are ca scop îmbunătăţirea funcţionării pieţei, creşterea lichidităţii acesteia şi a disponibilităţii ofertelor de obligaţiuni şi acţiuni pe piaţa de capital locală.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a lansat recent la BVB şi o emisiune de obligaţiuni în lei cu o maturitate de cinci ani, în valoare de 100 mil. lei. Aceasta a fost cea de-a doua emisiune de obligaţiuni în lei a băncii.

Unul din proiectele im-portante de anul trecut este cel prin care BERD a investit 333 mil. lei (75 mil. euro) în emisiunea de obligaţiuni de 2,2 mld. lei (500 mil. euro) lansată de Primăria Bucureştiului, proiectul fiind adus în discuţie de şeful BERD la reuniunea din acest an de la Londra. Suma plasată de BERD a reprezentat 15% din valoarea scoasă la vânzare, făcând astfel din BERD printre cei mai mari investitori străini în emisiune.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/servicii-financiare/dupa-25-de-ani-de-berd-incotro-15368571
15368571
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.