Persoanele fizice nu gândesc ca o bancă, nu caută profituri uriaşe, iar titlurile de stat au risc minim şi o dobândă bunicică. În plus, investitorii persoane fizice în titluri de stat nu plătesc nici impozit.

În 2015, Ministerul Finanţelor a decis să reia emisiunile de titluri de stat pentru populaţie printr-un program denumit Fidelis, scopul declarat al acestuia fiind de a oferi populaţiei un produs alternativ şi sigur de economisire. Însă valoarea nominală ridicată a unui titlu, de 1.000 de lei, alături de procedura complicată de subscriere – prin care investitorul trebuia să aleagă dobânda dintr-un interval – au făcut ca subscrierile să fie reduse. Populaţia a absorbit foarte lent oferta de titluri.

Oferta din aşa-zisul ”proiect pilot“ – care dorea să testeze şi cererea pentru astfel de instrumente – s-a subscris în proporţie de doar 65% (65 mil. lei), în condiţiile în care statul a oferit 100.000 de titluri, cu valoarea totală de 100 mil. lei. Prima emisiune a programului Fidelis a fost intermediată de Raiffeisen Bank, BCR şi BRD.

Oferta a fost structurată pe două tranşe: cea primară (pentru achiziţiile de până la 50 de titluri inclusiv pe persoană), şi cea secundară (pentru achiziţiile de peste 50 de titluri pe persoană).

Investitorii au putut să-şi aleagă dobânda dorită în intervalul 1,75-2,15%. O dobândă mai mică îi garanta practic cumpărătorului că va primi titlurile subscrise în eventualitatea în care cererea depăşea oferta, însă pentru că emisiunea nu s-a subscris integral, dobânda finală a fost fixată la valoarea maximă, 2,15%. Spre comparaţie, dobânda medie în piaţă la depozitele bancare scadente în doi ani era de 2,5-3%. Numărul relativ mic al titlurilor subscrise ascunde însă un număr şi mai mic de investitori individuali dispuşi să îşi extragă economiile din depozite sau alte plasamente (suportând cheltuieli de administrare) şi să investească direct în obligaţiuni de stat.

În 2015, un număr de 1.236 persoane fizice au cumpărat 64.999 de obligaţiuni de stat, scoase la vânzare de Ministerul Finanţelor, fiecare titlu de stat având o dobândă de 2,15% pe an şi o maturitate de doi ani, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Majoritatea investitorilor interesaţi de instrumente cu venit fix au ales să-şi plaseze banii în fonduri axate pe obligaţiuni, unde investiţiile le sunt gestionate de un profesionist.

După ce emisiunea din 2015 nu a avut foarte mult succes, fiind subscrisă doar în proporţie de 65%, Ministerul Finanţelor s-a hotărât să reducă în 2016 valoarea nominală a titluilor de 10 ori, până la 100 de lei, în încercarea de a-i atrage şi pe micii investitori.

Iar efectele acestei decizii s-au văzut, populaţia cumpărând de şapte ori mai multe titluri faţă de valoarea anunţată. Ministerul Finanţelor a atras prin emisiunea de anul trecut 735,26 mil. lei comparativ cu 100 mil. lei cât a anunţat iniţial. În cele trei săptămâni de subscriere, cererea a fost mare: 20.185 de persoane fizice au cumpărat titluri de stat, de 16 ori mai multe faţă de 2015. Dobânda la aceste titluri a fost setată la 2,15%. Cu toate că dobânda oferită de stat nu este foarte ridicată, câştigul este de două ori mai mare faţă de procentul bonificat de bănci la depozitele populaţiei în lei; în plus, investiţia în titluri de stat este sigură, scutită de impozit, şi dacă titlurile sunt vândute înainte de maturitate, investitorul nu îşi pierde dobânda, cum se întâmplă în cazul depozitelor bancare.

Aceste titluri au început să fie tranzacţionate la BVB din august 2016, deţinătorii lor având posibilitatea să le tranzacţioneze la preţuri cotate în mod transparent la bursă. Preţul titlurilor de stat poate fluctua pe bursă, în funcţie de condiţiile de piaţă. Astfel, în cazul în care deţinătorul alege să vândă titlurile de stat înainte de scadenţă, există posibilitatea ca valoarea acestora să fie mai mare, egală sau mai mică decât cea nominală de 100 de lei. Persoanelor care deţin titluri de stat şi le păstrează până la scadenţă le vor fi răscumpărate de stat la valoarea nominală de 100 de lei per titlu.

Cea de-a doua emisiune de titluri de stat pentru populaţie, lansată după o pauză de un deceniu, are scadenţa în 2018, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire.