Dovada că se pot face bani frumoşi şi din creditele pentru fermieri

Autor: Ioana Mihai Postat la 01 mai 2012 65 afişări

Creditele pentru fermieri sunt o veritabilă cireaşă de pe tortul domeniului de creditare. Potenţialul agricol despre care s-a vorbit ani în şir a intrat brusc în vizorul unui număr mare de investitori, însă cei care au mizat din timp pe acest domeniu culeg deja roadele.

Divizia de finanţare a grupului vizează o creştere de 33% faţă de anul trecut, când avansul faţă de 2010 a fost de 54%, iar linia de credit de la IFC este unul dintre motoare. "Sunt sigură că în doi-trei ani agricultura va fi unul dintre domeniile cele mai finanţate, cu o competiţie acerbă", consideră Ana-Maria Mihăescu, şeful misiunii IFC în România. Instituţia a acordat anterior o linie de credit de 50 de milioane de euro pentru BCR, tot pentru finanţări agricole. Instituţia, prezentă pe piaţa românească din 1990, a acordat finanţări de circa 2 miliarde de dolari pe piaţa locală, având un portofoliu activ de credite de 660 de milioane de dolari, de la serviciul financiar şi retail până la servicii de sănătate.

Pe piaţa finanţărilor pentru agricultură Agricover şi-a croit deja un făgaş, instituţia fiind înfiinţată încă din 2008, cu banii obţinuţi din vânzarea afacerii cu producţie de ulei. "Dobânzile la finanţările în lei pentru capitalul de lucru pot pleca de la 9-10%", spune Liviu Dobre, care are 35 de ani şi lucrează de patru ani şi jumătate în companie, adică din momentul în care grupul a decis să înfiinţeze firma de finanţare pentru fermieri. Dobre, care a acumulat anterior Agricover o experienţă de opt ani în cadrul grupului Renault, spune că firma pe care o conduce încearcă să schimbe abordarea faţă de clienţi. Pe scurt, nu fermierii sunt cei care merg în biroul unui ofiţer de credit, ci angajaţii vizitează clienţii existenţi şi alţii potenţiali, colegi de-ai săi având o medie de 5.000 km parcurşi în fiecare lună, în întreaga ţară. Şi asta pentru că fiecare client are particularităţile sale şi, de pildă, unii pot garanta creditul cu un gaj pe recoltă, iar alţii cu un contract pentru recolta de sfeclă de zahăr cu o fabrică procesatoare. La modul cel mai concret, povesteşte plastic Dobre, unele contracte au fost semnate pe "botul combinei". În plus, o astfel de relaţie cu fermierii este utilă pentru că, spune Dobre, au remarcat de-a lungul timpului că fermierii au probleme în "gestionarea fluxului de lichidităţi", apărând de exemplu situaţii în care cereau credit pentru îngrăşăminte de la o zi la alta. Un avantaj al societăţii finanţatoare este tocmai suma de cunoştinţe acumulată de cei care lucrează în cadrul grupului de mulţi ani. Creditarea fermierilor nu este însă condiţionată de alte contracte cu grupul - fie achiziţia de cereale sau furnizarea de seminţe, pesticide, îngrăşăminte, motorină, fie alt tip de produse sau servicii. Dovadă şi faptul că "30% din credite sunt acordate fermierilor care au contracte de achiziţii cu grupul", afirmă Dobre.

Una peste alta, Agricover este un exemplu clar că agricultura a fost şi este o afacere bănoasă, cu variate faţete. Chiar şi pentru cei care nu cultivă porumb şi nici nu cresc animale.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/servicii-financiare/dovada-ca-se-pot-face-bani-frumosi-si-din-creditele-pentru-fermieri-9576494
9576494
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.