“Stiinta economica standard actuala este mai degraba una a cresterii economice, nu a descresterii”, spune analistul economic Lucian Albu. Echilibrul pe care se bazeaza stiinta economica este de fapt static, iar modelarea econometrica standard, bazata pe modelele liniare, exclude ca ipoteze de baza trendurile non-liniare si trecerea brusca de la un regim de comportament la altul. “In realitate, astfel de fenomene se pot manifesta destul de frecvent in economia reala”, sustine Albu. Cu alte cuvinte, modelele folosite de analisti pentru previziuni nu iau in calcul posibilitatea de schimbare rapida a climatului economic.

Lazea de la BNR spune ca, din moment ce economistii se bazeaza pe statistici, iar statisticile au aratat bine in ultimii ani, concluzia a fost ca urmatorii ani vor putea si ei sa marcheze cresteri. In 2008, economia a crescut cu 7,1%, in 2007 cu 6,2%, in 2006 cu 7,9%, in 2005 cu 4,2%, iar in 2004 cu 8,5%, astfel incat economistii erau indreptatiti sa creada ca e imposibila o coborare sub asemenea praguri. “Modelele econometrice utilizate pentru previzionarea viitorului folosesc datele trecute; cum sa iasa ceva rau dintr-un trecut care arata bine?”

Daca intr-un an de crestere economica prezici criza, esti nu numai o voce izolata, ci risti sa inrautatesti lucrurile, sugereaza Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata. “Daca spui ca si la anul va fi bine, atunci vin investitiile straine, iar afacerile continua sa creasca.” Este si motivul pentru care in general si reprezentantii guvernelor sau ai bancilor centrale din toata lumea evita sa rosteasca public previziuni rele, de natura sa sperie pietele; reversul acestei atitudini il cunoastem deja din efectele verdictelor negative date, de pilda, de agentiile de rating dupa evaluarea din ultimele luni a tarilor est-europene.

Criza ne-a prins nepregatiti si pentru ca memoria colectiva, deci si cea a economistilor care ar fi trebuit sa prinda semnalele de avertizare, este scurta, iar amintirea altor crize a ramas undeva departe. “Oamenii adesea nu invata; culmea este ca si atunci cand te lovesti de pragul de sus, uiti repede”, considera Daniel Daianu. Criza din anii ’30 este ingropata in cartile de istorie si nu multi au fost cei care si-au imaginat ca s-ar putea repeta. “Memoria colectiva este scurta, de maximum 20-25 de ani, iar lucruri care s-au intamplat in urma cu trei generatii, cum este criza din anii ’29-’33, sunt cunoscute bine doar de istorici”, explica Valentin Lazea. Tocmai pentru ca sunt uitate, aceste cicluri economice se repeta.

Am putea spune ca au nimerit-o cu previziunile economistii care in ultimii ani au fost pesimisti si au vazut mai mult partea goala a paharului. Analistul Ilie Serbanescu este unul dintre cei care de multa vreme incoace a acuzat faptul ca economia nu poate rezista mult pe importuri si consum. Dar daca nu ar fi fost importurile si consumul, am mai fi avut crestere economica? Cum ar fi fost mai bine? “M-am uitat la fundamentele economice, poate din cauza varstei sau a unui spirit de conservare. Fundamentele nu te mint niciodata; te pot duce pe o panta gresita in mod pasager, dar numai daca nu te uiti atent la ele. Economia din Romania - pentru ca nu pot sa ii spun romaneasca - a avut dintotdeauna fundamente groaznice”, isi expune el punctul de vedere.

Nu poti sa cresti cand ai atata import, nu s-a inventat inca asa ceva; nu poti sa rezisti numai cu investitii straine, nu poti sa ai o asemenea discrepanta intre consum si productie, considera Serbanescu. “Acestea au fost caracteristicile anilor de crestere. Economia nu duduia, asa cum a spus fostul premier, ea zdranganea din toate maruntaiele. Era un castel de nisip, iar castelele de nisip traiesc numai pana vine valul. Si valul a venit.”

Dintr-unul din “tigrii Europei”, asa cum era considerata Romania de optimisti din 2006 incoace, datorita cresterii puternice, am devenit deci acum o tara cu o economie vulnerabila la pericolul unei recesiuni. Dar situatia este la fel in regiune si in toata lumea. Am fi scapat cu o criza de dimensiuni mai reduse daca analistii nu ar fi fost atat de dispusi sa vada totul in roz? “Economistii nu s-au raportat la fundamentele economice si au crezut in fantasme. A fost o euforie, se credea ca totul merge bine, ca vom merge in continuare pe credit, ceea ce nu avea nicio noima, nicio baza”, adauga Ilie Serbanescu.

Nu putem neglija nici faptul ca anul trecut au fost alegeri parlamentare, perioada in care politicienii nu ies niciodata la rampa cu mesaje negative. Promisiunile din campanie au fost multe, insa acum banii statului sunt tot mai putini si mare parte din planurile alesilor nu vor putea fi respectate. “Este greu pentru un om politic sa aiba taria de a anunta ca urmeaza o criza economica; se spune ca mesagerului i se taie capul”, sustine fostul ministru de finante Daniel Daianu.