Ţara noastră nu este însă doar punct de plecare, ci şi destinaţie, de pildă pentru investiţii străine directe, fiind a doua piaţă emergentă din punctul de vedere al intrărilor de capital străin, dacă sunt incluse şi fondurile europene; prima poziţie este ocupată de Bulgaria. Însă România rămâne ţara cu cea mai proastă absorbţie a fondurilor europene, mai cu seamă după ce, pe parcursul ultimilor doi ani, alte ţări (ca Bulgaria şi Cehia) au accelerat foarte mult acest proces.

În altă ordine de idei, „rata inflaţiei va rămâne redusă în 2015 şi 2016. După ultima tăiere de TVA, în 2017, credem că inflaţia va fi undeva între 2,5 şi 3%. Astfel băncilor centrale li se permite păstrarea dobânzilor reduse. Ratele dobânzilor de politică monetară sunt la minime istorice, însă ratele reale nu au scăzut la fel de mult. Nu ne aşteptăm la alte tăieri de dobândă de la BNR, decât în cazul în care vom avea o politică fiscală mai moderată“, mai spune Bucşa.

DINCOLO DE GRANIŢE...

Economia Chinei a crescut într-un ritm impresionant din 1980, când reprezenta 2,8% din PIB-ul global, în prezent fiind a doua cea mai mare economie din lume (13,4% din PIB-ul global), potrivit datelor FMI. Însă această prosperitate este pe cale să se domolească - creşterea economiei chineze a încetinit la 6,9% în trimestrul al treilea anul acesta, coborând sub 7% pentru prima oară după 2009; din 1970 până în prezent, PIB-ul pe locuitor a crescut de mai mult de 24 ori. Şi SUA a înregistrat aceeaşi creştere, însă pe o perioadă de 169 de ani (1820-1989). Însă, afirmă Dan Bucşa, o încetinire a economiei chineze era de aşteptat. „Creşterea economiei chineze trebuie să încetinească, nu poate creşte la infinit cu 7%. În următorii 30 de ani, creşterea va fi moderată, undeva la 2-3%, în principal şi din cauza îmbătrâniri accelerate a populaţiei. China are nevoie de o schimbare de paradigmă. Este una dintre cele mai mari ţări şi are o pondere mai mare a investiţiilor decât a consumului. Iar schimbarea va însemna şi faptul că nişa produselor de export către China se va muta către servicii şi bunuri de consum“.

Încetinirea creşterii economiei chineze afectează indirect, într-o mică măsură şi România, pentru că exporturile către această destinaţie se plasează la un nivel redus. Frânarea creşterii economice chineze cu 1-2% pe an ar produce în zona euro un impact de 0,2-0,3% din PIB; cel mai mare impact va fi resimţit de Germania, pentru că 6% din exporturile ei merg către China. „Europa Centrală şi de Est, cu excepţia Rusiei, este mai puţin vulnerabilă la încetinirea economică din China şi la reducrea preţului petrolului“, spune Bucşa.

ŞI DESPRE SCANDALUL

Vorbind despre scandalul emisiilor Volkswagen din Statele Unite, Dan Bucşa precizează că un impact mai însemnat s-ar putea înregistra în Cehia, unde grupul are activităţi de producţie, însă în România efectele se reflectă mai mult pe partea de componente, nu în ce priveşte autoturismele, având în vedere că circa 30% din piesele auto se duc către grup. „Încă este foarte greu de cuantificat. S-a presupus că va scădea producţia în Cehia cu 15% dar nici măcar în criză nu a avut loc un asemenea şoc de reducere a producţiei“, arată Bucşa. El a adăugat că pieţele principale de vânzare pentru Volkswagen sunt Europa şi Asia-Pacific, unde regulatorii se uită sunt mai degrabă la emisiile de dioxid şi monoxid de carbon, şi nu de compuşi ai azotului.

Pe de altă parte, Volkswagen nu a fost singura marca de automobile care depăşea emisiile de noxe în Statele Unite, ci chiar majoritatea brandurilor se confruntau cu aceeaşi situaţie, cu excepţia unui producător suedez. Astfel, este posibil să fie afectaţi şi alţi producători. „După două săptămâni, vânzările Volkswagen au crescut (la nivel mondial – n.r.), probabil pe nişte discounturi serioase. Ne aşteptăm ca profitabilitatea Volkswagen să fie afectată masiv anul acesta de amenzile care vor urma, dar vânzările ca atare încă nu pot spune clar că vor fi afectate. Singurele cifre negative pe care le avem sunt vânzările de automobile din Polonia, din septembrie, unde s-a văzut o reducere a cererii pentru Volkswagen“, a completat Bucşa. Iar scăderea din Polonia a fost justificată de potenţialii cumpărători prin faptul că nu au dorit să achiziţioneze un autoturism dacă ar fi trebuit să revină cu el în service peste două luni pentru a-i face modificări, preferând să aştepte pentru a se clarifica situaţia. Întrebaţi dacă şi-ar cumpăra totuşi alt autoturism, polonezii au spus că nu, mai arată Dan Bucşa.

Bucşa este macroeconomist în cadrul subsidiarei londoneze a grupului italian după ce anterior a fost economist-şef al UniCredit Bank România. Înainte de a lucra pentru UniCredit Ţiriac, Bucşa a fost şeful departamentului cercetare al Bancpost. Anterior, a lucrat la Banca Naţională, mai întâi ca economist, iar în 2007 a avansat pe poziţia de şef al departamentului de prognoze macroeconomice.

În concluzie, Europa centrală şi de Est este cea mai stabilă subregiune a pieţelor emergente deoarece creşterea este bazată pe cererea internă, inflaţia este joasă, iar dobânzile sunt reduse. În acest context, România este într-o poziţie favorabilă datorită fluxurilor de capital stabil care sprijină leul, randamentele titlurilor de stat ajustate cu riscul sunt ridicate, iar expunerea la investitorii străini în obligaţiuni este redusă.