„Zgomotul politic este posibil să rămână ridicat în 2014. Cu toate acestea, presupunem că derapaje majore de politici ar putea să fie evitate. Scenariul nostru actual al cursului de schimb nu ia în considerare o criză politică majoră în 2014", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Evenimentele de pe scena politică de la Bucureşti aduc România şi în atenţia analiştilor externi, care se pot grăbi să pună eticheta de instabilitate în rapoartele pe care le trimit propriilor clienţi. Şi toată această instabilitate se vede prima dată în creşterea cursului.

S-a văzut în vara anului 2012, când tensiunile politice interne - având în prim-plan suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi referendumul - au determinat o accelerare a cursului leu/euro care a atins maxim după maxim. Iar ascensiunea abrup-tă a amintit de episodul atacului speculativ din octombrie 2008, din preajma alegerilor parlamentare. Dacă în vara anului 2012 în trei săptămâni leul s-a depreciat cu 3,5% faţă de euro, în octom-brie 2008, în două săptămâni, leul pierdea 5,5%. În întreg anul 2008, an de debut al marii crize financiare şi economice mondiale, leul a pierdut 10,4% faţă de euro. Pe parcursul întregului an 2012 deprecierea leului comparativ cu euro a fost de 2,5%. 2013 nu a fost an electoral. Dar au mai fost tensiuni politice care s-au văzut pe curs. Cursul de schimb leu/euro afişat de BNR a revenit în decembrie peste nivelul de 4,47 lei pentru un euro. Evoluţia cursului a fost influenţată şi de tensiunile politice legate de intenţia declarată a preşedintelui Traian Băsescu de a nu promulga legea bugetului de stat pe 2014 şi de a nu semna memorandumul cu FMI, însă situaţia s-a calmat ulterior. În 2013, evoluţia cursului de schimb a fost influenţată în principal de factori fundamentali - precum ajustarea balanţei contului curent -, factori conjuncturali - includerea României în indicii internaţionali de titluri de stat -, dar şi de factori de piaţă, cum ar fi apetitul pentru risc al investitorilor străini. Leul s-a depreciat anul trecut cu 1,26% faţă de euro.

Creşterea cursului leu/euro poate ajuta exportatorii şi ar putea să susţină strategia băncii centrale de încurajare a creditării în lei, însă o depreciere semnificativă a leului măreşte factura populaţiei şi companiilor cu credite în valută, poate antrena deteriorarea portofoliilor de credite ale băncilor şi creşterea împru-muturilor neperformante, erodează profiturile companiilor de pe bursă care se finanţează în valută şi accentuează şi temerile consumatorilor. Deprecierea leului scumpeşte importurile şi poate antrena deteriorarea consumului intern, ceea ce va încetini creşterea economică, şi aşa firavă. Totodată, o astfel de evoluţie poate exercita presiuni ascendente asupra inflaţiei şi asupra stabilităţii financiare.

Portofoliile de credite ale băncilor au conti-nuat să se afle sub presiune, iar o depreciere suplimentară a leului poate antrena de-te-riorarea bilanţurilor instituţiilor de credit şi creşterea împru-muturilor neperformante. Rata creditelor neperformante este corelată po-zitiv cu evoluţia cursului de schimb, fiind im-por-tantă şi amploarea deprecierii leului în timp. Cel mai mare volum de credite neperformante se înre-gistrează în cazul portofoliilor de împrumuturi în valută, respectiv echivalentul a 19,7 miliarde de lei (4,4 mld. euro) la sfârşitul lunii decembrie 2013.