În ce priveşte Dobânda Anuală Efectivă în cazul unui astfel de credit, el consideră că discuţia despre aceasta este improprie în cazul unui împrumut cu termen atât de scurt. „DAE are o formulă de calcul pentru un an, iar când împrumutul se rambursează într-o lună, cu siguranţă ca valoarea DAE va fi foarte mare şi poate genera confuzie pentru un utilizator nespecialist. Pentru a fi mai simplu de înţeles putem face o comparaţie cu o cursă cu taxiul. Dacă tariful nu ar fi afişat, de exemplu 1,5 lei/km, ci ca un cost anual de 165.000 lei/an, ar fi foarte confuz. Dar fiecare a luat taxiul măcar o dată şi nu a fost nicio problemă în a achita 10 lei pentru o cursă de 5 km care a durat 30 de minute“, explică Stan.

Astfel, el preferă să discute despre Costul Total al Creditului (CTC), reprezentând suma totală ce trebuie rambursată la sfârşitul perioadei contractuale. Dobânda zilnică este fixă, de 1,2% pe zi, iar DAE variază în funcţie de durată. „Chiar dacă DAE pare mult mai mare pentru perioade mai scurte este recomandat ca un «credit până la salariu» să fie utilizat pe o perioadă cât mai scurtă astfel încât costul total să fie cât mai mic“, descrie el varianta ideală de accesare a unui astfel de împrumut. Spre exemplu, pentru 100 de lei împrumutaţi pentru o perioadă de o lună şi o dobândă de 1,2%/zi, clientul trebuie să ramburseze 36 de lei, suma urmând să crească pentru perioade mai lungi ajungând să urce până la 438 de lei după un an.

Condiţiile pe care un client trebuie să le îndeplinească pentru accesarea unui credit sunt să aibă un venit stabil din salaraiu, pensie sau PFA şi un cont bancar, având în vedere faptul că toate operaţiunile se desfăşoară exclusiv prin intermediul cardului. Stan spune că până acum nu au identificat un profil de client. Faptul că produsul este unul pe termen scurt (< 30 de zile) face ca împrumuturile acordate într-o lună să fie rambursate în luna următoare, astfel că fondurile redevin disponibile pentru un nou ciclu, potrivit lui Stan. Dacă în 2014, compania a raportat un profit net de 3,67 milioane de lei, creşterea a fost mai mică anul trecut pe seama deciziei de extindere la nivel regional. Cei doi au lansat afacerea Viva Credit şi pe piaţa din Cehia, în urma unei investiţii de un milion de euro, pe care estimează să o amortizeze în aproximativ doi ani.  „Investiţia acoperă costurile operaţionale, dezvoltarea sistemului informatic şi nevoia de capital pentru acordare de credite.“ Alegerea acestei pieţe pentru extindere este justificată de potenţialul sesizat de antreprenori: „Spre deosebire de piaţa românească, piaţa cehă este mult mai matură, tipurile de servicii pe care noi le oferim fiind cunoscute de clienţi. Chiar dacă populaţia este mai mică în comparaţie cu România, potenţialul acestui produs este mult mai mare în Cehia.“ Directorul general al Viva Credit sesizează şi faptul că, prin prezenţa tuturor marilor jucători internaţionali în acest domeniu, vor avea parte de o competitivitate ridicată: „Dacă reuşim aici, avem şanse mari de reuşită şi în orice altă piaţă“.

Compania are ca obiectiv atingerea pragului de 1.000 de clienţi până la sfârşitul primului trimestru de activitate şi estimează că investiţia iniţiala se va amortiza în aproximativ doi ani. Înainte de a lua decizia extinderii în Cehia au analizat atât pieţe din regiune, cât şi din vestul Europei, astfel că au obiective clare în ce priveşte următoarele pieţe ţintite. „Planul prevede să intrăm pe cel puţin încă două pieţe din Europa în 2016, dar nu le putem dezvălui deocamdată.“

Directorul general al Viva Credit a observat că, în timp ce pe pieţele vestice integrarea serviciilor financiare cu tehnologiile IT – conceptul de FinTech – reprezintă unul dintre cele mai aprinse subiecte şi există companii în acest domeniu cu o valoare de piaţă de peste 1 miliard de dolari, pe piaţa locală au avut de depăşit câteva bariere. „Dacă ne uităm la ce se întâmplă în afară, estimăm că piaţa serviciilor financiare se va schimba foarte mult în următorii ani. Marii jucători din sistemul bancar vor fi nevoiţi să se ajusteze sau locul lor va fi preluat de jucători noi din domeniul FinTech. În domeniul serviciilor de plată şi transferuri de fonduri companii mari ca Apple, Google, Facebook au făcut paşi importanţi chiar dacă până acum nu erau asociaţi cu domeniul financiar. Pe parte de creditare, servicii de tip «peer to peer lending» sunt din ce în ce mai prezente pe piaţă. Ne aşteptăm ca acestea să pătrundă cât de curând şi în România, chiar dacă legislativ mai sunt necesare unele clarificări.“

Potrivit datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare din România, organizaţie unde sunt afiliate 98% din IFN-uri, portofoliul total al creditului de consum al IFN-urilor în România era de 4,05 miliarde de lei la 30.09.2015, cea mai recentă dată pentru care există informaţii publice disponibile. Îngreunarea propriului acces la creditare după criză a determinat ca mai multe firme de pe segmentul IFN-urilor să nu facă faţă crizei şi să iasă de pe piaţă, dar în schimb au câştigat teren filiale ale unor grupuri internaţionale puternice precum Provident sau Easy Asset Management, companie ce a dezvoltat brandul iCredit.