La sfârşitul lunii octombrie băncile aveau credite acordate populaţiei şi companiilor de aproape 214 miliarde de lei (circa 48,5 miliarde de euro), în scădere cu 3% faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR. Rit-mul de scădere s-a dimi-nuat totuşi faţă de luna septem-brie, când fusese consemnat un declin al sto-cului de credite de aproape 5%.

Scăderea în termeni nominali a creditării pe parcursul ultimului an este de circa 7 miliarde de lei. Însă faţă de luna anterioară a fost înregistrată o creştere a stocului de credite cu aproape 800 milioane de lei. Creş-terea din octombrie a venit pe fondul accele-rării vânzării de credite în lei şi temperării ritmului de scădere a creditării în valută.

În urma relaxării politicii monetare dobânzile la credite şi la depozite ar putea să scadă, însă nu imediat şi nu cu aceeaşi amplitudine, iar procesul de reducere a expunerilor băncilor-mamă va continua, dar într-un ritm mai lent decât în trecut, după cum au spus analiştii economici. În aceste condiţii, creditarea în lei va continua să crească şi este posibil să vedem şi o dinamică pozitivă a economisirii, chiar dacă dobânzile sunt în scădere, având în vedere lipsa stimulentelor pentru investiţii şi consum, potrivit analiştilor.

Mai continuă relaxarea? Banca centrală mai are ”câmp de acţiune„ pentru relaxarea politicii monetare, iar rezervele minime obligatorii vor fi reduse gradual, cu un dozaj adecvat şi la momentul potrivit, susţine Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

România are în continuare o rată a dobânzii de politică monetară real pozitivă (diferenţa dintre dobânda-cheie şi rata inflaţiei), după ce banca centrală a diminuat rata-cheie de cinci ori în acest an, până la un minim istoric de 2,75%. Spaţiul rămas pentru reducerea în continuare a dobânzii-cheie este însă limitat în condiţiile în care BNR intenţionează să menţină rata reală a dobânzii în teritoriul pozitiv.

Analiştii anticipează, în acest scenariu, cel mult o ajustare a dobânzii-cheie, în primul trimestru din 2015, până la 2,5%, şi continuarea procesului de diminuare a rezervelor minime obligatorii la lei şi valută. Decizia băncii centrale va depinde şi de evoluţia inflaţiei, a cursului de schimb, a politicii fiscal-bugetare, dar va fi influenţată şi de contextul politic intern şi internaţional, potrivit analiştilor. Dobânda de politică monetară este mai mare cu circa 1,2% decât inflaţia prognozată pentru sfârşitul acestui an, de 1,5%.