Problema este ca piata duce lipsa si de investitori institutionali. Cei locali aproape ca lipsesc. Fondurile de pensii, abia lansate de cateva luni, ezita sa investeasca bani pe Bursa, in conditiile in care randamentele negative pe care deja le inregistreaza cele mai multe dintre ele nu sunt tocmai usor de digerat de investitori. Oricum, fondurile de pensii nu au inca forta financiara de a aduce un aport semnificativ de capital pe Bursa, insa in conditiile de lichiditate scazuta actuale ar putea echilibra putin raportul dintre cerere si oferta.

De cealalta parte, fondurile mutuale diversificate sau de actiuni se confrunta de cateva luni cu retrageri din partea investitorilor, nemultumiti de randamentele negative, iar unele iau chiar pozitii defensive reducandu-si portofoliul de actiuni. In aceste conditii, toate sperantele se leaga de fondurile straine, care au pus umarul serios in ultimii ani la cresterea Bursei. Intrarile de capital strain au fost insa nesemnificative in ultimele luni si nu exista semnale ca situatia se va schimba curand.

Problemele economiei americane, de unde a pornit intreaga criza de pe pietele de capital internationale, par tot mai acute in ciuda eforturilor statului de a echilibra situatia. Preluarea de catre Guvernul SUA a institutiilor de credit ipotecar Fannie Mae si Freddie Mac nu a reusit sa aduca linistea pe pietele de capital decat pentru o singura zi. Efortul financiar pentru salvarea celor doua companii se ridica insa la 200 de miliarde de dolari si ramane de vazut cat va mai putea statul american sa ofere ajutoare de acest fel, in conditiile in care tot mai multe sectoare ale economiei se confrunta cu probleme.

Situatia limita de la Lehman Brothers, una dintre cele mai mari banci de investitii de pe Wall Street, a readus imediat in atentie problemele din sectorul financiar american, amintind de prabusirea Bear Stearns din urma cu doar sase luni. Lehman a raportat pierderi de 3,6 miliarde de dolari in trimestrul al treilea si trebuie sa vanda din active si sa-si restructureze cat mai repede activita­tea pentru a evita soarta Bear Stearns, iar alte institutii financiare americane ar putea intampina aceleasi probleme.

Nici celelalte sectoare ale economiei americane nu o duc mai bine, producatorii de automobile General Motors, Ford si Chrysler cerand saptamana trecuta un ajutor de 50 de miliarde de dolari din partea Guvernului pentru a lansa modele noi, dupa ce s-au confruntat cu scaderi puternice ale vanzarilor. Scaderea puterii de cumparare a americanilor nu a lasat neafectat nici sectorul de retail sau companiile IT, care erau pana acum un refugiu pentru marile fonduri de investitii. In acest context agitat, marile fonduri de investitii sunt ocupate sa-si rezolve problemele la ele acasa, unde se confrunta si cu retrageri de capital de la investitorii proprii, si sunt prea putin interesate in acest moment sa mai investeasca pe pietele emergente.

In Europa, de exemplu, fondurile de actiuni au inregistrat retrageri de peste 15,5 miliarde de euro in trimestrul al doilea, iar pe primul semestru iesirile nete s-au ridicat la 91 de miliarde de euro, potrivit statisticilor EFAMA. Pana cand investitorii nu vor investi din nou in fondurile de actiuni, acestea nu vor avea ce sa investeasca pe pietele de capital, iar deocamdata sunt preferate fondurile de obligatiuni, mai stabile in contextul actual.

O alta problema importanta este criza financiara din Rusia, comparata de multi analisti cu cea din 1997-1998, cand retragerea investitorilor din Rusia a determinat scaderi puternice pe pietele de capital, inclusiv pe piata romaneasca. De altfel, 1998 a fost singurul an cand indicele BET a incheiat cu o scadere de peste 50%. Retragerea fondurilor straine din Rusia, declansata de conflictul din Georgia si de scaderea pretului petrolului la nivel international, a determinat o cadere de peste 40% a indicelui Bursei de la Moscova de la sfarsitul lunii mai. Piata ruseasca a servit pana atunci drept refugiu pentru investitori straini datorita companiilor energetice care au beneficiat de preturile ridicate ale titeiului si gazelor naturale.

Prabusirea pietei din Rusia ne-ar putea afecta chiar mai tare decat ce se intampla in SUA, deoarece majoritatea fondurilor straine care investesc pe Bursa de la Bucuresti au o expunere regionala, actiunile rusesti avand o pondere importanta in portofoliile lor.

Astfel, o scadere puternica a inves­titiilor lor in Rusia ar putea conduce la noi retrageri de capital din partea investitorilor, ceea ce le-ar putea deter­mina sa vanda si pe alte piete. Pe de alta parte, fondurile respective si-ar putea reorienta o parte din capitalurile din Rusia spre celelalte piete din regiune, printre care si Romania.De asemenea, o parte dintre fonduri ar putea deveni mai atente la performantele economiei romanesti si ale companiilor locale, care sunt printre cele mai bune din regiune. Pana la revenirea fondurilor straine pe piata, insa, investitorii locali trebuie sa fie pregatiti si pentru mai rau.