"In toate companiile exista o limita pana la care se inchid ochii. Partea negativa este ca limita acceptata de companiile din Romania este mult mai larga decat cea acceptata in companiile din strainatate", spune George Butunoiu. O alta caracteristica este discretia: mai putin de un sfert dintre fraudele detectate au fost facute publice si mai putin de jumatate (46%) au fost comunicate in cadrul companiei. In Europa de Est, mai putin de 30% dintre incidentele de frauda au fost raportate intern si doar 11% au fost prezentate in presa - doar in India au fost mai putine cazuri raportate. Raportarea completa catre autoritati a avut loc doar in 2% dintre cazurile din Europa de Est, comparativ cu media globala de 13 procente.

"In companiile multinationale, fraudatorii sunt mult mai rar pedepsiti decat in companiile antreprenoriale, unde se iau masuri severe si prompte din partea conducerii. Sefii din multinationale vor sa evite iscarea unui scandal public, articolele din presa, dar si o reactie negativa din partea actionarilor. Imi amintesc un caz in care un angajat al unei companii multinationale furase pe parcursul mai multor ani cateva milioane de euro. Nimeni nu a luat nicio masura impotriva lui, din motivele de mai sus. Stiu si un alt caz in care fraudatorul a fost dat afara, a dat compania in judecata si a reusit sa castige, iar la final compania respectiva a trebuit sa-i plateasca si daune", spune George Butunoiu.

Cel mai intalnit raspuns la cazurile de frauda din Europa de Est au fost actiunile disciplinare. Astfel de actiuni au fost luate intr-o treime din cazuri, iar in 24 de procente dintre cazuri angajatii au demisionat. Totusi, actiuni judiciare au fost intreprinse in 17% dintre cazuri, iar in 2% dintre cazuri s-a incercat recuperarea prejudiciului in instante civile.

"Comunicarea eficienta a unui incident de frauda ofera oportunitatea de a transmite organizatiei si partenerilor de afaceri un mesaj clar ca frauda nu va fi tolerata. O alta consecinta a esecului de a lua masuri serioase impotriva faptuitorului este faptul ca fraudatorul este capabil sa se angajeze la o alta companie cu reputatia intacta", spune Jimmy Helm.

Iar Richard Perrin vorbeste despre necesitatea unui mediu de control puternic, care "nu a fost niciodata mai mare pentru companiile din Romania".