Vlad Boeriu,
director, Taxe Indirecte, Deloitte România

Extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% la toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică reprezintă în mod cert o măsură benefică pentru populaţie şi o surpriză pentru jucătorii din toate industriile. Măsura propusă va avea un impact pozitiv în special la nivelul populaţiei, având în vedere că alimentele au cea mai mare pondere în coşul zilnic de consum al românilor.

Aplicarea cotei de 9% la toate produsele alimentele este însă o surpriză pentru jucătorii din economie, mai ales pentru că această variantă nu a fost discutată şi nici prezentată în proiectul noului Cod fiscal. Decizia de a opta pentru o aplicare extinsă a cotei de 9%, comparativ cu varianta propusă iniţial (aplicarea doar pentru alimente de bază - carne, lapte etc.), prezintă un avantaj suplimentar la nivelul populaţiei. În plus, practica europeană în materie de TVA a încurajat aplicarea unor cote reduse de TVA pentru produsele alimentare.

Un studiu recent al Deloitte a arătat că 21 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene aplică cote reduse de TVA pentru anumite sau chiar pentru toate produsele alimen-tare. Începând din iunie 2015, România se va alinia practicilor europene privind aplicarea cotelor reduse de TVA, urmând să avem o legislaţie similară cu cea din Austria sau Germania, unde cota de TVA pentru produsele alimentare este de 10%, re-spectiv 7%. De asemenea, în state membre precum Belgia, Polonia, Cipru sau Italia, cotele reduse de TVA aplicate pentru produsele alimentare sunt mai mici decât în cazul României, fiind în intervalul 4% - 6%. Important de menţionat este şi faptul că măsura propusă nu este doar o metodă de stimulare a consumului, ci şi o metodă de combatere a evaziunii fiscale.

Această măsură a fost testată în 2013 prin extinderea aplicării cotei de 9% la produsele de panificaţie. Practic, putem spune că modificarea din 2013 a fost un prim pas ce a pregătit terenul pentru modificarea propusă a fi implementată de la 1 iunie 2015.

Mihaela Mitroi, 
liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România

Scăderea TVA la alimente la 9% este o măsură foarte bună, dorită de mediul de afaceri şi pe care personal am susţinut-o de multă vreme. Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au cote reduse de TVA la alimente, aceasta fiind şi o măsură de protecţie socială. Reducerea de TVA va stimula consumul, va reduce sărăcia în rândul populaţiei cu venituri reduse şi ar putea duce la diminuarea evaziunii fiscale din agricultură, industria alimentară şi retail, mai ales dacă va fi însoţită de controale fiscale în zonele cu risc sporit de evaziune. În plus, reducerea TVA la alimente, corelată şi cu scăderea preţurilor carburanţilor, ca urmare a reducerii cotaţiei internaţionale a petrolului, va accelera procesul de dezinflaţie.

Ramona Jurubiţă,
partener, head of taxation services la KPMG România

În contextul în care economia are nevoie de o creştere a consumului, această măsură directă de relaxare fiscală este la prima vedere un lucru pozitiv, dar nu ar trebui luată decât dacă există o analiză fundamentată a impactului aşteptat. Mai mult, mo-dalitatea în care urmează să fie aplicată ar trebui să fie suficient de simplă şi clară pentru a nu crea dificultăţi de aplicare sau mai mult, pentru a nu crea portiţe prin care anumite bunuri şi servicii să poată fi supuse artificial acestei cote. Spre exemplu, cota de 9% TVA s-ar aplica asupra tuturor produselor alimentare, băuturilor nealcoolice şi serviciilor de alimentaţie publică in-clusiv asupra „produselor alimentare, băuturilor nealcoolice şi serviciilor de alimentaţie de lux”, de aceea este important să fie evaluat corespunzător dacă impactul acestor produse este doar unul marginal sau dimpotrivă.

Gabriel Sincu,
director executiv, asistenţă fiscală şi juridică, EY România

Orice reducere de taxe nu poate fi decât benefică pentru contribuabili şi pentru economie în general. Reducerea TVA la ali-mente este până la urmă o revenire la normalitate. Se ridică însă următoarele două probleme, la care toată lumea aşteaptă răspuns: în ce măsură aceste reduceri de TVA se vor regăsi în preţul la raft al produselor sau comercianţii vor prefera să îşi majoreze marjele de adaos comercial?

Premierul atrăgea atenţia că reducerea trebuie să se regăsească în preţuri, dar tre-buie să atragem atenţia că nu există pârghii administrative care să oblige comercianţii să reducă preţurile. Vorbim de o piaţă liberă şi preţurile se stabilesc în funcţie de jocul cererii şi al ofertei. Guvernanţii ne pun în faţă nişte cifre foarte frumoase privind execuţia bugetară: venituri mai mari şi cheltuieli mai mici. Dar nu ne spune nimic despre stoparea oricăror investiţii strategice. Nu ne rămâne decât să privim cu optimism spre viitor, dar să fim precauţi în ceea ce priveşte prezentul!

Ionuţ Dumitru
, preşedintele Consiliului Fiscal

Reducerea TVA la produsele alimentare cu 9% are în primul rând un caracter social. Măsura se va reflecta la nivelul preţurilor la alimente, dar transmisia va fi probabil doar parţială. Este greu de spus cât din reducerea TVA se va transmite în preţul final al produselor alimentare. Dacă în cazul majorării TVA de la 19 la 24% transmisia a fost de 65-70%, în cazul scăderii TVA transmisia asupra preţurilor va fi probabil mai mică (probabil în jurul lui 50%), în condiţiile în care asistăm deja la o revigorare puternică a cererii de consum.

În ceea ce priveşte impactul reducerii TVA asupra reducerii evaziunii fiscale s-ar putea vedea efecte doar în cazul intensifi-cării controalelor Fiscului. Nu există o garanţie că scăderea de taxe aduce automat şi reducerea evaziunii fiscale. Avem experienţă cu reducerea TVA la pâine, unde datele furnizate de ANAF nu indică o reducere a evaziunii fiscale (numărul de deconturi depuse a scăzut cu peste 7%, iar încasările la TVA au scăzut cu peste 55%, în condiţiile unei creşteri de peste 10% a pieţei de profil).

Sustenabilitatea reducerii TVA trebuie analizată în contextul spaţiului fiscal existent şi prognozat pe termen mediu. Pe partea de venituri s-a înregistrat o îmbunătăţire a încasărilor pe primele 3 luni faţă de nivelul programat, dar ar trebui să avem o înţelegere clară a factorilor care explică acest lucru. Mare parte din supraperformanţa la venituri este explicată de rambur-sările anticipate de TVA. În decembrie 2014 au fost realizate rambursări anticipate de TVA de 1,5 miliarde de lei. Dacă elimi-năm din plusul de încasări bugetare aceste rambursări în avans, rămâne o sumă încasată în plus de peste 1,5 miliarde de lei, despre care nu este clar dacă reflectă o colectare mai bună (o reducere a evaziunii fiscale) sau o evoluţie mai bună a încasărilor datorate evoluţiei mai bune decât aşteptările a bazelor macroeconomice (în principal a consumului).

Mai concret, este prematur să ne pronunţăm dacă plusul de venituri din primele 3 luni ale anului sunt de natură perma-nentă (o reducere permanentă a evaziunii fiscale) sau ciclică (o evoluţie mai bună a activităţii economice) pentru a judeca sustenabilitatea unei scăderi permanente a TVA. 

Pe partea de cheltuieli există o sub-execuţie puternică, în principal la investiţii, unde scăderea este în continuare una foarte amplă. Evident că o reducere majoră a taxelor poate fi compensată cu o reducere corespunzătoare a cheltuielilor buge-tare, în special a investiţiilor publice. Acestea din urmă au scăzut oricum foarte mult în ultimii ani (anul trecut am avut un nivel al investiţiilor publice la minimul ultimilor 7 ani). Întrebarea este dacă este dezirabilă o astfel de abordare. Există lucrări de in-frastructură absolut necesare (în special infrastructura rutieră), care creează blocaje majore pentru creşterea economică pe termen mediu şi lung şi unde implicarea statului este esenţială (implicarea privată poate fi cel mult doar una în parteneriate public-private). În plus, avem un angajament politic semnat pentru creşterea cheltuielilor de apărare de la 0,8% din PIB la 2% din PIB în 2017.