ÎN CONJUNCŢIE CU ACEASTA A VENIT ŞI INCLUDEREA ROMÂNIEI ÎN DOI INDICI INTERNAŢIONALI DE OBLIGAŢIUNI PENTRU PIEŢELE EMERGENTE: întâi a fost Barclays şi apoi JPMorgan. "Indicii de acest gen sunt foarte urmăriţi de investitori real money - fonduri sau instituţii de investiţii - care au o viziune pe termen lung, nu una speculativă sau de natură mai volatilă. Faptul că eşti în aceşti indici îţi va aduce nişte cumpărători naturali. Ei nu vor cumpăra în orice condiţii, dar categoric, în condiţiile în care pieţele şi economia funcţionează în parametri normali, ne putem aştepta la o cerere constantă şi importantă din partea acestor investitori." Dorin Badea spune că banca se aştepta, "deşi timingul ne-a surprins puţin", la includerea României în aceşti indici. "Este o oportunitate şi care va atrage pe termen lung o buclă pozitivă în ce priveşte România. În momentul în care ai un mai mare apetit investiţional, cu o anumită constanţă, şi ai un suport într-o anumită clasă de active dintr-o ţară - obligaţiunile suverane fiind o clasă de active extrem de importantă, mai ales în cazul României - asta nu îţi atrage doar fonduri, ci şi atenţia acelor bani", afirmă el.

Lumina în care va fi privită România "va fi mult mai intensă, pentru că atunci când ai investitori ce intră pe termen lung într-o piaţă, perspectiva lor devine mult mai obiectivă, perspectiva băncilor de investiţii la fel, deci genul acesta de atenţie va aduce în timp efecte benefice şi în celelalte clase de active - acţiuni, investiţii. E un element pe care l-am neglijat un pic şi mi se pare unul dintre cele importante". În 2011 şi chiar 2012, aminteşte bancherul, "ne uitam destul de mult la CDS-ul României comparativ cu cel al Ungariei. Se spunea că România nu este privită cu obiectivitate şi ne întrebam de ce se întâmplă asta. Nu eram priviţi cu aceiaşi ochelari, dar acum vom fi priviţi cu aceiaşi ochelari". Dorin Badea este unul dintre puţinii comentatori ai pieţei financiare care se arată net optimişti în privinţa evoluţiei dobânzilor la titlurile de stat, anticipând clar o reducere a costurilor de îndatorare pentru România. "Cred că atât pe baza evoluţiilor macroeconomice, cât şi a evaluărilor de care spuneam mai devreme, evoluţia la care ne putem aştepta va fi de scădere moderată şi susţinută de-a lungul anului. Mă aştept la consolidare acum, urmată de o perioadă de cădere în ritmuri normale. Ce am văzut în ultimele trei luni au fost nişte scăderi spectaculoase."

Din perspectiva activităţii de trezorerie, "există un focus mare pe lichiditate la ora actuală", afirmă el. "Într-o trezorerie te uiţi la câteva categorii de riscuri: de preţ, adică ce efecte are volatilitatea preţului asupra portofoliului de titluri, valute deţinut, de credit şi de lichiditate. Cred că s-a schimbat la nivelul pieţelor globale focusul pe riscul de lichiditate." Tendinţa corespunzătoare, la nivelul politicilor de îndatorare publică, este cea de majorare a scadenţelor la care statul se împrumută, pe măsură ce orizontul de planificare bugetară, resursele de finanţare a deficitului şi de rambursare a datoriei devin favorabile acestei evoluţii. În cazul României, ponderea datoriei externe pe termen mediu (1-5 ani) şi lung (peste 5 ani) a crescut în totalul datoriei de la 66% la finele lui 2007 la 79,4% la sfârşitul anului trecut. "Este vorba din nou de riscul de lichiditate. În momentul în care structura ta bugetară este una ce are nevoie de un necesar de finanţare relativ predictibil pe termen lung, este normal să te finanţezi pe termen lung. Altfel ai un risc de lichiditate. Rişti ca la momentul în care trebuie să plăteşti acele bonduri să nu ai resursele necesare. E o măsură inteligentă de gestionare a riscului de lichiditate", comentează Badea.

ÎN ACEST CONTEXT, CONVERTIREA ARIERATELOR ÎN TITLURI DE STAT, ca soluţie pentru problema lichidităţii companiilor şi a subdezvoltării pieţei titlurilor de stat, a fost o soluţie pe care Dorin Badea a propus-o încă din 2010, alături de alţi bancheri. "Este o variantă care a fost reiterată de atunci de profesionişti şi persoane cu notorietate în mediul economic. E o soluţie care ar fi adus nişte perspective pozitive României. Ne-ar fi obligat la o disciplină şi cred că de asta ne-am temut, din păcate. Soluţia asigura transparentizare, pentru că îţi asumai tot ce însemna arierate, o disciplină, pentru că îţi asigurai un sistem de curăţare a problemelor şi nu mai aveai posibilitatea să jonglezi cu ele în continuare. Pentru asta aveai nevoie şi de un acord al instituţiilor internaţionale, dar mi se pare că este o propunere care merita să fie avută în vedere."

Băncile din România au intrat în 2013 sub auspicii nu dintre cele mai bune: pierdere agregată la nivelul sistemului, zestre încă mare de credite neperformante şi o cerere încă scăzută de credite. UniCredit Ţiriac Bank nu şi-a publicat încă rezultatele pentru 2012, însă, conform datelor BNR, cota de piaţă a băncii a crescut de la 6,4% în 2011 la 6,9%, iar activele au ajuns la 24,9 mld. lei, ceea ce situează banca pe locul al cincilea în sistem. Despre perspectiva pentru 2013, Dorin Badea afirmă că mai important decât evitarea riscului va fi managementul riscului. "Ce e important e să ne bugetăm şi să ne facem o strategie care se bazea-ză pe o situaţie cu un plan A. Pe lângă asta, trebuie să evaluezi în ce mă-sură tu, ca trezorerie, poţi să tolerezi să te înşeli. Cel mai important la un trader e să ştie cum să-şi gestioneze ghinionul, să ştie ce are de făcut atunci când lucrurile nu evoluează aşa cum se aşteaptă şi să ştie asta dinainte de a face operaţiunea. Nu prognoza contează, ci ce faci atunci când lucrurile diferă faţă de plan."